După discuţii care au durat ani de zile, companiile de asigurare vor dezvolta în curând două dintre proiectele fundamentale pentru viitorul asigurărilor auto.
Despre construirea unei baze de date comune şi despre aplicarea sistemului Bonus-Malus pentru toate categoriile de asigurări auto, reprezentanţii pieţei de asigurări din România au discutat de aproximativ şapte ani, însă rezultatele abia încep sa devină vizibile. Mai mult, nivelul ridicat al daunelor înregistrate pe clasele de asigurări auto a generat nevoia de cunoaştere al istoricului clienţilor de către companiile de asigurări. Astfel, la începutul anului trecut, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a introdus sistemul Bonus-Malus pentru poliţele obligatorii de răspundere civilă auto, acesta având ca suport de aplicare baza de date CEDAM. Aşadar, baza CEDAM a devenit singurul sistem comun de evidenţă a clienţilor construit până în prezent, dar şi în acesta există incoerenţe. Explicaţiile sunt multiple: fie din lipsa furnizării datelor de către companiile de asigurări, fie din cauza erorilor umane în momentul introducerii informaţiilor sau chiar inadvertenţele generate de către erorile de sistem.
Baza CEDAM, aflată în administrarea CSA a eliminat nevoia ca informaţiile privind poliţele RCA să circule de la un asigurator la altul, în încercarea de a identifica clienţii păguboşi care puteau trece cu uşurinţă de la o companie la alta fără să li se cunoască istoricul şi, în consecinţă, se li mărească prima de asigurare. În ţările dezvoltate, astfel de sisteme funcţionează deja de mai mult timp, atât pentru RCA, cât şi pentru Casco, astfel încât istoricul de daune al unui şofer este cunoscut de către toate companiile de asigurări din acea piaţă. Mai mult decât atât, acestea sunt corelate cu bazele de date ale Poliţiei, încât prima de asigurare este calculată şi în funcţie de cazierul rutier al fiecăruia.
Bază de date comună
Cu toate acestea, în România, poliţele auto facultative de tip Casco nu beneficiază încă de un sistem similar, însă acest aspect se va schimba curând. Obligativitatea societăţilor de asigurări de a transmite datele privind daunele pe RCA către baza comună CEDAM există de peste doi ani, însă, începând cu 1 ianuarie 2011, aceasta va conţine şi informaţii privind poliţele Casco. Aşadar, asigurătorii vor începe să încarce date despre acest tip de asigurări, urmând ca, la scurt timp, baza de date să poată fi interogată de către toate companiile autorizate să încheie poliţe Casco. „În acest moment, programul este în faza de testare”, declara la sfârşitul anului trecut Mona Cucu, director al Direcţiei de Asigurări Obligatorii din cadrul CSA.
Principalul efect al acestui sistem va fi stoparea migraţiei clienţilor de la o companie la alta, în cazul în care au înregistrat daune pe poliţele Casco, devenind astfel o metodă de responsabilizare şi chiar de sancţionare a conducătorilor auto păguboşi.
Un alt argument pentru crearea unei baze de date comune la nivel de piaţă a asigurărilor a fost introducerea de la jumătatea anului 2009 a procedurii de constatare amiabilă în caz de accident uşor, care prezenta un risc ridicat pentru companii din punct de vedere al tentativelor de fraudă. Cu ajutorul constatării amiabile, şoferii implicaţi în accident nu mai erau nevoiţi să meargă la Poliţie pentru a îndeplini toate formalităţile necesare, acestea fiind întocmite de către una din companiile de asigurări a celor doi. De asemenea, ca şi consecinţă directă a acestei măsuri, şoferii scăpau de sancţiunile contravenţionale aplicate de Poliţia Rutieră şi de aceea, aveau o responsabilitate tot mai mică asupra celor declarate în formularul de constatare amiabilă. În acest fel se creau premisele unei creşteri a numărului de tentative de fraudă.
Fraude în creştere
Nivelul fraudării în segmentul auto nu este cunoscut cu exactitate de asigurători, dar aceştia susţin că efectele se simt la nivelul rezultatelor. Majoritatea celor din domeniu afirmă că înţelegerile între cei implicaţi în accident au existat şi vor exista şi în continuare, şoferii punându-se de acord în privinţa celor declarate chiar şi în faţa agenţilor de poliţie. Mai mult decât atât, este dificil de determinat dacă a fost comisă vreo infracţiune, deoarece şoferii între ei nu au dreptul să se legitimeze în momentul accidentului, iar compania de asigurări nu poate folosi alcooltestul şi nu poate aplica alte metode de verificare a stării de sobrietate.
De aceea era nevoie de un instrument cu ajutorul căruia să se cunoască istoricul de daune al şoferilor, astfel încât aceştia să beneficieze de tarife corespunzătoare. De asemenea, ţinând cont de faptul că daunele pe segmentul auto sunt responsabile pentru pierderile înregistrate de întreaga industrie a asigurărilor din România, orice escaladare a fraudei în domeniu ar avea un impact important asupra activităţii companiilor şi, nu în ultimul rând, asupra preţurilor.
Privind astfel din perspectiva fraudei, Bouns-Malus-ul, atât pe Casco cât şi pe RCA, este o soluţie, dar este greu de crezut că adăugarea a 1.000 lei la prima de asigurare plătită anul viitor îi va convinge pe clienţii care intenţionează să comită o ilegalitate, să renunţe la o despăgubire necuvenită de cel puţin câteva mii de euro. Cel mai important efect al sistemului este acela că un client cu Casco nu va fi mai îngăduitor în cazul producerii unui accident, deoarece anul viitor va plăti mai mult pentru aceeaşi poliţă de asigurare.
Se poate evita aplicarea Bonus-Malus?
Indiferent de opţiunea şoferilor de a utiliza constatul amiabil sau de a merge la poliţie, nu se poate evita aplicarea sistemului Bonus-Malus pe RCA. Dosarul de daună va fi introdus în baza de date CEDAM, în ambele situaţii menţionate anterior, şi poate fi vizualizat de toate companiile de asigurări în momentul în care asiguratul decide să îşi încheie o nouă poliţă RCA.
