Belarusul va răspunde sancţiunilor europene cu măsuri „adecvate” şi „proporţionale”, a anunţat luni Ministerul de Externe, la scurt timp după ce UE a decis să interzică acordarea de vize preşedintelui Aleksandr Lukaşenko şi altor 157 de apropiaţi ai săi, relatează AFP, informează.
„Tensiunile cu Uniunea Europeană, aceasta nu este alegerea noastră. În orice caz, decizia UE obligă Belarusul să ia măsurile adecvate şi proporţionale (…), pentru a consolida suveranitatea statului şi a păstra stabilitatea” în ţară, a adăugat ministerul într-un comunicat.
Uniunea Europeană a decis luni să îngheţe conturile şi să interzică acordarea vizelor de intrare pe teritoriul european preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko şi altor 157 de apropiaţi ai acestuia, din cauza măsurilor de represiune adoptate împotriva opozanţilor regimului, a declarat un diplomat european.
În afară de Lukaşenko, miniştrii Afacerilor Externe din cadrul UE reuniţi la Bruxelles au decis să îi sancţioneze pe doi dintre fiii săi, Viktor şi Dmitri, precum şi pe ministrul Apărării, Iuri Jadobin, şi directorul KGB (poliţia secretă) din Belarus, Vadim Zaiţev.
„Cerem Uniunii Europene să abandoneze această logică a confruntării”, precizează ministerul belarus, adăugând că politica de „presiune asupra Belarusului nu are nicio perspectivă”.
Sancţiunile UE, deja decise în principiu la începutul lunii, depindeau de eventuala eliberare a unor membri ai opoziţiei. Dar în locul concesiilor, Belarusul a preferat să ameninţe cu represalii, amintind implicit că o parte a gazului rusesc destinat Uniunii Europene trece pe teritoriul său.
UE a renunţat să impună sancţiuni economice suplimentare Minskului, cum ar fi blocarea ajutoarelor pentru cooperare, aşa cum propuneau Suedia şi Polonia. Cei 27 de reprezentanţi ai ţărilor membre UE nu au ajuns la niciun consens pe această temă.
Reales în decembrie pentru un al patrulea mandat, cu aproape 80 la sută din sufragii, Lukaşenko, aflat la putere în ultimii 16 ani, a reprimat fără menajamente opoziţia care denunţa fraude. Au fost arestate peste 600 de persoane, printre care şapte candidaţi la alegerile prezidenţiale. Statele Unite şi UE au condamnat sever această represiune.
