UDMR Constanța a câștigat un post de deputat la alegerile din 2016, deși a obținut 398 de voturi din totalul celor 257.000 de alegători care au votat în acest județ. Legea electorală are un sistem de redistribuire a mandatelor la nivel național, care permite partidelor să aibă un număr de parlamentari direct proporțional cu numărul de voturi.
Potrivit legii electorale, pentru fiecare partid politic care depășește pragul de 5% se împarte numărul voturilor neutilizate şi al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic avut în vedere la repartizarea mandatelor naţionale. Rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului, iar datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi, separat, descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii. În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscrip-ţii în ordinea partidelor politice astfel: primul număr din lista ordonată la nivel naţional se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripţia respectivă; în continuare se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată la nivel naţional. Sună complicat și așa și este. Cert este că, în urma acestor calcule, UDMR a obținut un scor care s-a tradus în cinci mandate de deputați redistribuite la nivel național – în Constanța, Arad, Brașov, Harghita și Maramureș.
Voturi din Australia și Africa
Rezultatul l-a lăsat cu gura căscată pe liderul filialei UDMR Constanța, Jakab Ughy Istvan. „La ultimul recensământ erau înregistraţi 1.000 maghiari în judeţul Constanţa, dar -neoficial cred că sunt 2.500-3.000 maghiari “, a comentat el.
Deși trăiește de 15 ani în Constanța, -Jakab i-a cedat primul locul pe listă colegului de partid Antal -Istvan Janos. „Da, aş fi putut fi eu în Parlament acum, dar cine s-a gândit? A fost o surpriză mare şi pentru noi“, recunoaşte liderul local UDMR, privind cu jind la reușita colegului de partid. De fapt, situația ar fi fost întoarsă, în mod epic, de voturile din -diaspora. „Da, a fost o -mare surpriză pentru mine, ca pentru toţi constănţenii. Nici n-am ştiut că voi ajunge deputat, lucrurile s-au aşezat în -ultimele ore, când s-au mai numărat nişte voturi din Australia, din Africa. Iniţial, mandatul se ştia că va merge la -Tulcea, dar aşa a ieşit până la urmă“, a sintetizat Antal Istvan Janos secretul succesului său electoral.
Antal Istvan Janos (58 de ani) este de loc din Satu Mare, fiind de profesie inginer zootehnist, dar s-a stabilit de șase ani în Constanța. Din 2012 până în 2015 a fost directorul Hergheliei Mangalia, iar ulterior s-a angajat la Grupul de Ser-vicii Petroliere, ocupându-se de baza hipică. El este căsă-torit cu o româncă din Satu Mare, Dana Antal, care are pe malul mării un -restaurant cu specific unguresc – ”La Dana la ceaun”.
Deputatul UDMR de Constanța a declanșat o ofensivă împotriva acțiunilor -Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA). El s-a arătat deranjat că ORDA are în subordine firme care fac colectări netransparente. „Suntem de acord că dacă intrăm la un bar, ascultăm o muzică, ne simțim bine și plătim cota-parte din acea plăcere interpretului, compozitorului, numai că ORDA are în subordine câteva SRL-uri, cele mai mici baruri, la care merge cu pretenții materiale neverificabile. Trebuie neapărat să fie o ordine. ORDA are colaborare cu niște instituții care merg și colectea-ză acei bani, care ajung -într-un mediu cenușiu, netransparent. Am discutat în Comisia de cultură și mi s-a confirmat că -sesizările sunt fundamentate“, a declarat deputatul UDMR.
Alegerile din 2009 și Codul Penal
În Legislativ, deputatul UDMR s-a înscris în Comisia economică, dar și în Comisia parlamentară care verifică alegerile din 2009. Deși susține că Dobrogea este un exemplu pentru relațiile bune dintre etnii, deputatul UDMR nu prea are inițiative în acest sens. Inițiativele legislative la care este semnatar sau cosemnatar vizează, mai degrabă, preocupările clasice ale -UDMR. El a semnat, alături de mai mulți colegi, un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală. Acesta prevede, printre altele, că, în cazul în care România este condamnată de o instanță internațională, acțiunea pentru recuperarea sumei achitate trebuie îndreptată împotriva persoanei care a determinat situația generatoare de daune. Proiectul a fost interpretat ca o modalitate de a pune presiune pe procurori și judecători, dacă aceștia vor ști că sunt pasibili să plătească daunele la CEDO. Cei care fac astfel de greșeli vor putea fi acuzați de abuz în serviciu. De asemenea, deputatul -UDMR este printre inițiatorii unui proiect prin care mai multe societăți de stat sunt exceptate de la regulile privind numirea conducerilor prin concurs. Semnătura sa nu putea lipsi nici de pe un proiect privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare. ”Orice iniţiativă individuală din partea colegilor se discută la şedinţele de grup. Noi suntem foarte disciplinaţi!”, este explicația deputatului UDMR.
Însă, Antal Istvan Janos s-a implicat și în problemele locale, cum ar fi degradarea Cazinoului din Constanța. El a declarat că a purtat discuții cu viceprimarul municipiului Constanța, Costin Răsăuțeanu, pentru includerea clădirii în lista priorităților pentru care se dorește legislația privind achizițiile publice. „Sunt foarte multe probleme, așteptăm sesiunea din septembrie, atunci când grupul parlamentar UDMR va lucra la modificarea legilor de achiziție publică. Vorbim și despre licitațiile referitoare la reabilitarea Cazinoului, contestațiile interminabile și inexplicabile”, a declarat deputatul UDMR de Cons_tanța.
Cum au rămas tătarii fără -reprezentare în Parlament
În mod paradoxal, minoritatea tătarilor a rămas fără reprezentare în Parlament. Și aceasta cu toate că în România locuiesc, potrivit ultimului recensământ, 24.000 de tătari, majoritatea în Dobrogea.
S-a ajuns în această situație în urma certurilor din interiorul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani (UDTTMR), formațiune prezentă în Legislativ din 1990 până în 2016. În 2016, Congresul UDTTMR l-a desemnat drept candidat pentru postul de deputat pe Ersun Anefi. Decizia a trezit nemulțumirea deputatului tătar în funcție, Amet Varol, care a contestat-o în instanță. UDMTTR a depus lista de candidați la Biroul Electoral Central (BEC), cu Ersun Anefi în frunte.
În paralel, însă, Amet Varol a depus o altă listă, în fruntea căreia se afla, semnată de un fost vicepreședinte al UDTTMR, Gelal Nagi. BEC a respins ambele liste. Potrivit deciziei BEC, -candidatura lui Varol a fost respinsă -deoarece nu a fost ales de Congres, așa cum prevede statutul Uniunii. Lista cu Ersun Anefi în frunte a fost respinsă pentru că hotărârea Congresului a fost anulată printr-o decizie a Judecătoriei Constanța, în urma contestației depuse de Varol. A urmat o acţiune în instanţă, însă UDTTMR nu a avut câştig, menţinându-se decizia BEC.
Cumpără ziarul integral în format .pdf AICI!
