Intenţia Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) de a rezolva problema cailor semisălbatici din Pădurea Letea a reaprins controversele privind aceste animale care au împânzit Delta. Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, a declarat că „avem un proiect care presupune scoaterea miilor de cai semisălbatici din zona strict protejată, amenajarea unei zone îngrădite în vecinătatea pădurii în care să trăiască aceste animale. Caii respectivi fac parte din peisajul zonei, iar existenţa lor într-un perimetru strict delimitat şi îngrădit ar putea să constituie o atracţie turistică ce poate fi valorificată”.
Viorel Roşca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcin, biologul care a efectuat cercetări zeci de ani în Pădurea Letea, consideră proiectul ARBDD privind caii semisălbatici drept o aberaţie. „Este nerealistă intenţia ca aceşti cai, ce au aparţinut localnicilor, dar s-au sălbăticit, să fie ţinuţi, pe termen lung, în ţarc, chiar dacă ţarcul va fi pe o suprafaţă de zeci de hectare. Pădurea Letea a fost îngrădită, în 1994, cu sârmă ghimpată, dar împrejmuirea nu a rezistat decât scurt timp în faţa sălbăticiunilor înfometate. Cine le va asigura hrana pe grindul arid din preajma pădurii unde ar urma să fie amenajat ţarcul? Investigaţiile specialiştilor arată că animalele au devenit nefolositoare pentru populaţia îmbătrânită din zonă, s-au imulţit necontroloat şi s-au sălbăticit.
Lipsa hranei a determinat sălbăticiunile să devoreze vegetaţia protejată din cea mai veche rezervaţie din România. Singura soluţie pentru salvarea de la dezastru a Pădurii Letea din calea acestor animale este scoaterea tuturor cailor semi-sălbatici din zonă. Analizele efectuate în ultimii ani de medicii veterinari demonstrează că epidemia de anemie infecţioasă în rândul acestor animale, care este invocată de autorităţi, e o poveste. Din 1986 nu a mai fost depistat nici un cal din această zonă cu această boală. Deci animalele pot fi prinse şi vândute la export pentru că este o piaţă foarte bună, dar tranzacţiile nu se pot face pentru că a fost declarată epidemia şi nu a fost ridicată, deşi nu este susţinută cu analize de laborator”.
1 milion de euro cheltuit degeaba
În ultimul deceniu au mai existat proiecte care vizau salvarea biodiversităţii protejate din Pădurea Letea din calea celor peste patru mii de cai sălbatici. În 2006, Prefectura Tulcea, Direcţia Sanitar-Veterinară Tulcea şi ARBDD au întocmit un proiect ce prevedea capturarea şi ducerea miilor de cai din Pădurea Letea în câteva oboare, evacuarea animalelor sănătoase spre abatoare şi uciderea de către vânători a cailor bolnavi.
Guvernul a alocat aproape un milion de euro pentru această acţiune. Banii s-au cheltuit, iar problema a rămas nerezolvată.Au fost construite doar două ţarcuri, în care nu a ajuns nici un cal sălbatic.Atunci reprezentanţii celor trei instituţii au motivat că au întrerupt proiectul pentru că nu exista soluţie de valorificare a cărnii de cal din cauza epidemiei de anemie infecţioasă.
Deşi starea de epidemie nu a fost ridicată oficial, în ultimii doi ani, câteva sute de cai sălbatici din Deltă au fost exportaţi în Italia şi Marea Britanie.Analizele efectuate de veterinari la animalele scoase din Deltă nu au identificat existenţa anemiei infecţioase.
Pădurea Letea, în pericol
Există suspiciunea că cei care au iniţiat noul proiect privind caii sălbatici nu ar urmări decât cheltuirea unor fonduri europene pentru o acţiune care se ştie din capul locului că va eşua. Ecologiştii din Deltă spun că, indiferent ce se va întâmpla cu acest proiect, considerat nerealist, rămâne nerezolvată problema dezechilibrului ecologic creat de caii semisălbatici în zona strict protejată Letea. Biologul Viorel Roşca mai spune că „cei patru mii de cai sălbatici au distrus deja foarte multe plante unicat din pădure şi, dacă nu vor fi eliminaţi rapid de pe grindul Letea, ei vor pune în pericol existenţa întregii păduri”.
