Răsturnare de situaţie într-unul dintre cele mai sensibile dosare penale de după Revoluţie: fostul ofiţer SPP, Vasile Gabor, va fi anchetat din nou pentru uciderea tinerilor Andrei Frumuşanu şi Aurica Crăiniceanu în timpul mineriadei din septembrie 1991, care a dus la căderea Guvernului Roman.
Aşa a decis ieri instanţa Tribunalului Militar Teritorial, unde dosarul a fost retrimis în decembrie anul trecut de către magistraţii Parchetului Curţii de Apel. Decizia vine după aproape un deceniu de trenare continuă a acestei cauze şi în apropierea aşteptatei hotărâri pe care o va da CEDO.
De reţinut însă că Vasile Gabor a fost condamnat, în 1998, la opt ani de închisoare pentru omor, pedeapsă din care nu a executat nici o zi întrucât a fost la scurt timp infirmată, pentru ca în 2003 ofiţerul SPP să fie scos cu totul de sub urmărire penală.
Deşi în anii ’90 au fost făcuse progrese vizibile în anchetă, de la începutul anilor 2000 până acum procurorii nu au reuşit să avanseze aproape deloc cu cercetările Dosarul a fost în schimb plimbat de la o instanţă la alta şi împins spre o rezoluţie cu autor necunoscut. De ieri, însă, situaţia se schimbă radical. Familiile celor doi tineri decedaţi sunt surprinse de turnura luată, dar optimiste că tragedia are acum mai multe şanse de a fi elucidată.
Vasile Gabor s-a aflat în timpul evenimentelor din septembrie 1991 în dispozitivul de apărare al Palatului Victoria. SPP era condus la acea dată de generalul Dumitru Iliescu, un apropiat al fostului preşedinte, Ion Iliescu, şi coleg de partid cu senatorul Antonie Iorgovan. Acesta din urmă s-a şi implicat o perioadă în proces, ca apărător al lui Vasile Gabor. De altfel, contactat de România Liberă, Ion Iliescu îl apăra, cu o zi înaintea termenului de ieri, pe fostul ofiţer SPP.
Tot în timpul mineriadei care l-a debarcat pe Petre Roman de la Guvern, a fost ucis şi jandarmul Nicolae Lazăr, în vârstă de 21 de ani. A fost incendiat şi a murit în chinuri groaznice. Autorul a rămas necunoscut.
Traseul dosarului Frumuşanu-Crăiniceanu în ultimii 20 de ani
Parchetul Militar Teritorial (1991-1995) – Tribunalul Militar Teritorial (1995-1999) – Curtea Militară de Apel (1999-2000) – Curtea Supremă de Justiţie (2000-2001) – Parchetul Militar Teritorial (2001-2004) – Tribunalul Militar Teritorial (2004) – Curtea Militară de Apel (2004) – Parchetul Militar Teritorial (2004-2007) – Parchetul civil (2007) – Parchetul Militar Teritorial (2007) – Parchetul Militar General (2007-2009) – Parchetul Militar Teritorial (2009-2010) – Parchetul Curţii de Apel (2010) – Tribunalul Militar Teritorial (decembrie 2010- prezent)
1991-2000. În primul deceniu, cercetările au culminat cu condamnarea maiorului SPP Vasile-Dorel Gabor, pentru uciderea, pe 25 septembrie 1991, a muncitoarei Aurica Crăiniceanu şi a studentului Anadrei Frumuşanu. Ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa supremă decide, pe 14 decembrie 2000, retrimiterea cazului la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial pentru completare de probe.
2001-2008. Nu doar că nu mai evoluează, dar dubla crimă se îndepărtează sistematic de elucidare. Maiorul Gabor este scos de sub urmărire penală în 2003, iar speţa – trecută în evidenţa cauzelor cu autori necunoscuţi. Procurorii militari nu completează dosarul cu probele indicate de Curtea Supremă. Faptul este semnalat ulterior chiar de cmagistraţii de la Parchetul civil: „Trebuie remarcat faptul că nu au fost administrate sub toate aspectele toate mijloacele de probe, în conformitate cu Decizia penală nr. 5063 din 14.12.2000 a Curţii Supreme de Justiţie (…)”.
2009. În primăvară, Parchetul Militar retrimite dosarul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În vară, procurorii civili trimit şi ei dosarul de unde a venit şi critică modul de lucru al procurorilor de la Parchetul Militar.
