Doi soţi care au câştigat contracte în timpul manifestărilor din 2007 de la Sibiu au preju-diciat statul cu jumătate de milion de euro şi sunt căutaţi acum de Fisc, iar firmele profitabile pe care le-au controlat au intrat brusc în faliment.
Programul din 2007 „Sibiu – Capitală Culturală Europeană” a reprezentat, fără doar şi poate, apogeul „carierei” de organizatori de evenimente artistice pentru soţii Artur şi Irina Flei-scher. Imediat după momentul 2007 firmele celor doi au început să se prăbuşească şi să lase în urmă tot mai multe „găuri negre”, în special la bugetul de stat. Oficial, cei doi soţi au deţinut şi deţin firmele Omnitech şi Omnitech Advertising, societăţi specializate în asigurarea sonorizării concertelor şi în special a tot ceea ce înseamnă partea tehnică a spectacolelor. Surse din piaţă au confirmat însă pentru RL că Artur Fleischer s-a ocupat şi cu intermedierea unor concerte. „Există următoarea situaţie. Un anume oraş organizează un spectacol cu ocazia unei sărbători prilej cu care doreşte să aducă mai multe trupe. Cei care au cunoştinţă din timp despre acest eveniment negociază direct cu impresarul care se ocupă de formaţia respectivă un anume preţ apoi vinde trupa organizatorilor la un preţ mărit în care intră şi comisionul lui. Cam aşa se întâmpla şi cu Fleischer”, explică sursele RL. Presa de specialitate a scris că înainte de a intra în astfel de afaceri Artur Fleischer a fost bateristul trupei Antract. La începutul anului 2000 el a renunţat la formaţie şi a început să se ocupe strict de afaceri. Situaţia firmelor sale a scos însă la lumină un stil surprinzător de a lucra. Prima sa societate, Omnitech, în care Artur Fleischer a fost administrator, este deja în faliment, în timp ce firma în care soţia deţinea 50% din părţi – Omnitech Advertising – şi care a încasat banii din cadrul Programului „Sibiu – Capitală Culturală Europeană”, este aproape de colaps.
Fiscul a demarat executarea silită
Anul 2007 începea excelent pentru Omnitech Advertising, care încheia cu Casa de Cultură a Municipiului Sibiu trei contracte extrem de importante ca valoare. Primul a fost semnat în februarie, firma fiind aleasă prin procedura „cerere de ofertă” şi prevedea că firma urma să furnizeze Casei de Cultură instrumente muzicale. Celelalte două contracte s-au parafat pe 21 martie 2007 şi aveau ca obiect furnizarea de către aceeaşi firmă furnizarea de echipamente de sonorizare, video, accesorii, sisteme de iluminat, precum şi servicii de deservire tehnică cu personal a acestor echipamente pe perioada 23 martie – 31 decembrie 2007. Valoarea însumată a celor trei contracte ajunge la aproape 520.000 de euro. În Omnitech Advertising acţio-nari sunt Irina Fleischer cu 50% şi un anume Constantin Ionescu din Vîlcea cu 50%, care, potrivit surselor RL nu este decât un „pion”. Administrator însă este soţia lui Artur Fleischer, Irina. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Omnitech Advertising a încheiat anul cu un profit de 26 miliarde de lei vechi, adică aproape 750.000 de euro. Dacă în 2008 profitul firmei a fost zero, în 2009 cota declarată a fost aproape 140.000 lei. Aşadar, la prima vedere, Omnitech Advertising este o firmă fără probleme financiare.
Surpriză însă: pe 26 octombrie 2010, Casa de Cultură introduce la Tribunalul Sibiu o acţiune prin care solicită falimentul companiei ca urmare a nerecuperării unei datorii de peste 140.000 lei. Primul termen al procesului a fost fixat pentru 11 ianuarie 2011, care s-a amânat pentru 22 februarie.
Directorul Casei de Cultură Sibiu, Ovidiu Dragoman, a explicat pentru România Liberă că a încercat fără succes să recupereze datoria pe cale amiabilă, dar că nu a putut lua legătura cu nimeni din cadrul firmei. Informaţiile primite de RL arată că acestea nu sunt singurele probleme ale firmei care a fost partenerul tehnic al Programului „Sibiu – Capitală Culturală Europeană”. Potrivit datelor de pe site-ul ANAF, şi Fiscul a demarat procedura de executare silită a Omnitech Advertising pentru neplata unei datorii de aproape 18 miliarde lei vechi, reprezentând impozit pe profit şi TVA.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu a declarat pentru România Liberă că instituţia pe care o reprezintă nu a avut nici un contract cu societăţile controlate de Fleischer.
Dezastru în firma lui Artur Fleischer
Prima firmă pe care a lucrat Fleischer este Omnitech, care se află în faliment din 30 martie 2010. Administratorul judiciar desemnat de Tribunalul Sibiu, societatea Relco Active, a găsit un adevărat dezastru. Explica-ţiile oferite de acesta lichidatorului, pentru faliment, sunt făcute în bătaie de joc. „Din nota explicativă dată de către administratorul social la data de 21.07.2010 a reieşit că societatea a intrat în incapacitate de plată în urma unui furt al bunurilor acesteia în anul 2005, la un festival de teatru desfăşurat în Cetatea Cisnădioarei. Acest fapt nu a putut fi dovedit prin înscrisuri sau sesizări adresate organelor abilitate ale I.P.J. Sibiu”, precizează reprezentanţii Relco Active. Potrivit aceleiaşi surse nu a putut fi recuperată contabilitatea firmei Omnitech, de la înfiinţarea în 1997 şi până în anul 2006. În raportul făcut de Relco Active se susţine că evidenţa contabilă a fost ţinută în mod necorespunzător, lipsind documentele contabile obligatorii şi actele primare ale societăţii. Nici bunurile acesteia nu au fost predate. În esenţă, lichidatorul judiciar a stabilit că vinovat de falimentul firmei se face Artur Fleischer, ca urmare a managementului necorespunzător al societăţii, solicitând judecătorilor să atragă răspunderea acestuia pentru prejudiciul de aproape 160.000 lei, cauzat în mare parte bugetului de stat.
Nevasta, datoare la soţ
Reprezentanţii Relco Active au comunicat pentru RL că până în prezent nu s-a putut recupera nici un ban. Lichidatorul a descoperit că firma cu cele mai mari datorii către Omnitech este Omnitech Advertising, controlată de soţia lui Fleischer, suma fiind de: peste 380.000 lei. Reprezentanţii Relco au declarat pentru RL că nu au putut colabora prea bine cu Artur Fleischer, care nu s-ar fi arătat amator de a salva firma din faliment. Fostul administrator social al Omnitech a susţinut în faţa administratorului judiciar că aceste creanţe ar fi prescrise. „Vina îi aparţine, pentru că el trebuia să facă demersurile pentru recuperarea datoriilor înainte ca acestea să se prescrie”, au explicat specialiştii contactaţi de RL.
Dosarele X: Necunoscuţii
Mai mulţi specialişti, familiarizaţi cu dosarul de faliment, susţin că activitatea lui Artur Fleischer este „vecină cu penalul”. „Numai din actele găsite de lichidator reiese o fraudă de aproape 100.000 euro. Modul de lucru al administratorului social arată clar o intenţie frauduloasă a acestuia doar prin prisma explicaţiilor oferite, dar şi prin faptul că nu a pus la dispoziţie contabilitatea firmei. Pe de altă parte, el e vinovat că nu a făcut nimic să recupereze banii care îi avea de încasat de la celelalte firme. De asemenea, practica asta cu datorii nerecuperate de la firma soţiei nu arată o intenţie corectă de lucru”, arată experţii contactaţi de RL. Aceleaşi surse explică faptul că lipsa evidenţei contabile a firmei poate duce la bănuiala legitimă că frauda în cadrul Omnitech este mai mare de 100.000 de euro. Din sumara evidenţă contabilă descoperită de lichidator au mai reieşit câteva ciudăţenii. Astfel, în evidenţa contabilă a Omnitech la capitolul Furnizori apare un cont denumit „Necu-nos-cuţi” cu un sold creditor de 58.629,19 lei, acest lucru însemnând că societatea nu cunoaşte către cine datorează această sumă. Situaţia se repetă şi la capitolul Clienţi, unde apare un cont de „Necunos-cuţi”, la care nu s-a încasat suma de 109.000 lei.
Versiunea lui Fleischer
Contactat de România Liberă, Artur Fleischer sugerează că prăbuşirea Omnitech a fost cauzată de asociaţii români. Fleischer mai declară că va dovedi plata datoriilor care i se impută în curând. „Firma Omnitech a avut cinci asociaţi şi doi administratori. Cei care au adus bani în firmă au fost asociaţii germani. Au fost nişte discuţii şi am încetat să mai lucrăm pe această firmă, lăsând-o oarecum moartă. Eu am aflat că la tribunal se desfăşoară această procedură, a falimentului, şi m-am deplasat personal. Deşi erau mai mulţi implicaţi în firmă, mi-am asumat eu vina pentru tot. O să depun în curând toate chitanţele cu dovada faptului că s-au făcut acele plăţi invocate de lichidator (datoriile care au dus firma în faliment – n.r.)”, spune Artur Fleischer. Acesta a refuzat însă să spună numele asociaţilor români din firmă despre care a sugerat că ar fi vinovaţi pentru declin.