Încadrat de un drapel UE în partea stângă, şi unul NATO în partea dreaptă, preşedintele Traian Băsescu a ţinut astăzi un discurs în faţa ambasadorilor la Palatul Cotroceni.
Preşedintele şi-a început discursul cu o referinţă culturală la Emil Cioran, despre care a spus că este un reprezentant de seamă al diasporei, iar 2011 va fi un an al românilor în politica externă a României.
„Sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră sunteţi familiarizaţi atât cu personalitatea acestui mare om de cultură, cât şi cu opera sa. Pentru ceilalţi voi spune pe scurt că Emil Cioran este un mare scriitor şi filozof român, care a creat o operă imensă în afara graniţelor României, mai precis, în Franţa. Contribuţia sa la dezvoltarea celor două culturi, română şi franceză, şi prin aceasta la construrea unei punţi trainice între ţărine noastre este una deosebită,” a spus preşedintele.
Atingerea obictivelor externe nu pot fi realizată prin eforturi izolate
„În anul care tocmai a început vom urmări cu precădere acele obiective de politică externă care au consecinţe directe şi practice asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor. Libera circulaţie, liberalizarea circulaţiei pe piaţa muncii, consolidarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi spirituale şi, în general, întărirea legăturii cu ţara a românilor oriunde s-ar afla ei vor fi liniile de forţă ale diplomaţiei româneşti în 2011.”
Pentru România, aderarea la Spaţiul Schengen în acest an rămâne un obiectiv major. O astfel de evoluţie va consfinţi respectarea obligaţiilor asumate de UE şi România în tratatul de aderare, ratificat de parlamentele tuturor statelor membre.
România supraveghează frontiera cu un sistem tehnic de ultimă generaţie
Suntem la fel de preocupaţi precum toate celelalte state membre de asigurarea securităţii frontierelor Schengen. România şi-a îndeplinit şi continuă să îşi îndeplinească obligaţiile, fapt confirmat şi de numeroasele misiuni de evaluare. România implementează un sistem tehnic de ultimă generaţie de supraveghere a frontierei sale terestre şi din 5 noiembrie 2010 este conectată la sistemul de informaţii Schengen şi gestionează în condiţii de deplină securitate datele primite.
„Nu există nici cel mai mic indiciu că, odată intrată în spaţiul Schengen, România ar genera riscuri semnificative în privinţa fluxurilor migratorii ilegale. Noi cerem un singur lucru: aderarea la spaţiul Schengen în baza regulilor instituite de tratelale UE pentru aderarea la acest spaţiu. România nu poate fi tratată de o maniară discriminatorie. Orice altă abordare, orice alte condiţionări, fie că vorbim de justiţie, migraţie, corupţie ar crea un precedent periculos şi ar avea efecte negative pentru credibilitatea întregii Uniuni Europene, pentru procesul de aprofundare a integrării europene.,” a spus Traian Băsescu.
Uniunea Europenă este un spaţiu al libertăţii de care trebuie să se bucure toţi cetăţenii europeni
Diplomaţia română va continua să acţioneze pentru liberalizarea accesului cetăţenilor săi pe piaţa europeană a muncii şi contez şi aici pe cooperarea statelor membre. Tot în sprijinul românilor care aleg să traiască temporar sau permanent în străinătate vom încerca să introducem votul prin corespondenţă pentru a le facilita exprimarea opţiunii politice.
Despre minoritatea rromă
„Având în vedere situaţia specială creată este necesar ca în completarea eforturilor naţionale, acest grup, în special rromii nomazi, să beneficieze de o abordare la nivel european care să faciliteze schimbul de bune practici, identificarea şi implementarea unor proiecte de integrare de succes, utilizarea mai eficientă şi absorţia îmbunătăţită a fondurilor comunitare pentru proiectele de incluziune socială”, a spus Băsescu.
Principiul liberei circulaţii nu poate fi aplicat restrictiv
Rromii cu cetăţenie europeană, oricare ar fi ţara lor de origine, au aceleaşi drepturi ca orice alţi cetăţeni europeni şi, desigur, aceleaşi obligaţii. Cadrul normativ în materie trebuie aplicat unitar. Ne vom concentra atenţia şi asupra comunităţilor istorice româneşti din vecinătate.
„Am sesizat un paradox: dacă românii din emigraţia nouă sunt individualizaţi ca români, se întâmplă ca celor din comunităţile istorice să le fie îngreunată asumarea identităţii etnice româneşti şi a limbii române,” a spus preşedintele
Anul acesta sunt aşteptate o serie de recensământuri în unele ţări vecine, iar interesul României vizează asigurarea condiţiilor pentru declararea corectă a etnicităţii. Obiectivele principale sunt respectarea drepturilor de a învăţa în limba maternă, acordarea de burse de studiu etnicilor români şi recunoaşterea Românie ca stat înrudit al persoanelor care vorbesc dialecte ale limbii române.
„România consideră aceste comunităţi drept fundamentul strângerii relaţiilor cu ţările de cetăţenie şi al susţinerii eforturilor lor de integrare europeană şi euroatlantică.”
Strategia româno-austriacă
Lansarea strategiei pentru regiunea Dunării are la bază viziunea românească a unui canal fluvial care să lege Constanţa de Rotterdam, Marea Neagră de Mare Nordului şi transformarea Constanţei într-un oraş european, având în vedere implementarea strategiei care va transforma Dunărea într-o magistrală fluvială modernă cu beneficii imense pentru economia şi turismul regiunii. Implementarea unui astfel de proiect ar transforma Dunărea în principala cale de acces către regiunea Mării Negre.
2011, un an al provocărilor interne
Printre ele, generarea unei creşteri economice interne echilibrate şi durabile, asigurarea stabilităţii zonei euro şi a Uniunii în general prin depăşirea crizei datoriilor suverane, reducerea diferenţei de productivitate a muncii dintre uniune şi statele emergente şi tratarea cu seriozitate a afectelor îmbătrânirii populaţiei sunt prioritate, conform preşedintelui Băsescu.
Securitatea energetică
Un alt obiectiv important pentru România este securitatea energetică, prin continuarea diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare. Progrese importante au fost făcute, atât în ceea ce priveşte coridorul sudic de gaze, din care face parte proiectul Nabucă, dar şi prin semnarea acordului privind înfiinţarea interconectorului Azerbaijan, Georgia, România cu participarea Ungariei.
