Haiti. Pe 12 ianuarie 2010, cu puţin timp înainte de ora 17:00 (ora locală), pământul a început să se cutremure.
În câteva momente, un seism cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter a transformat Port-au-Prince, capitala Haiti-ului, în peste 15 de milioane de metri cubi de moloz, suficient să umpli 5000 de bazine olimpice de înot. Dar nu numai capitala a fost afectată, ci şi oraşe ca Jacmel, Léogâne şi Petit-Goâve.
Seismul a fost urmat de peste 50 de replici, dintre care cea mai puternică, înregistrată pe 20 ianuarie, a avut 5.9 grade pe scara Richter.
Peste 1,5 milioane de oameni au rămas fără locuinţe, 300.000 de persoane au fost rănite, iar peste 220.000 de haitieni au murit la cutremur.
De parcă haosul şi disperarea care domneau pretutindeni nu erau de ajuns, au urmat violuri şi furturi în taberele sinistraţilor.
Potrivit Amnesty International, 250 de violuri au fost înregistrate în primele cinci luni de la cutremur, iar după un an de la dezastru femeile continuă să raporteze noi cazuri. Este şocantă relatarea unui doctor elveţian, Olivier Hagon, care a tratat o fată de nici 12 ani, ce prezenta semne clare ale unui viol. Aceasta fusese scoasă de sub dărâmături şi apoi violată de salvatorul ei.
Raportul Amnesty International trage un semnal de alarmă cu privire la măsurile de securitate fragile care nu fac decât să menţină o stare de nesiguranţă pentru femeile care trăiesc în taberele supraaglomerate şi cere guvernului haitian să pună capăt acestei situaţii.
Furia naturii, îndreptată spre Haiti
Haiti, cea mai săracă ţară de pe continentul american, a fost de-a lungul anilor afectată de cinci cutremure majore, incluzându-l pe cel de anul trecut. E vorba de cele din 1751, 1770, 1842, 1946 şi 2010. La toate acestea se adaugă pagubele materiale şi umane provocate de uragane şi furtuni tropicale din 2004 şi 2008.
Mai mult, Haiti-ul a trebuit să facă faţă şi unei epidemii de holeră, izbucnită în octombrie, care a luat până acum peste 3.600 de vieţi. La toate acestea se mai adaugă şi inundaţiile din luna noiembrie determinate de uraganul Tomas.
Strigăt de ajutor
Imediat după cutremur, organizaţii din întreaga lume şi-au anunţat intenţia de a ajuta Haiti-ul. Republica Dominicană a fost prima ţară care a venit în sprijinul haitienilor. I-au urmat Islanda, China, Qatar, Israel, SUA, Canada. Până pe 14 ianuarie, 20 de ţări trimiseseră ajutoare. S-au mobilizat rapid ONU, Crucea Roşie, UNICEF, Medici fără Frontiere, Salvaţi Copiii şi mii de ONG-uri.
Suma de 58 de milioane de dolari a fost strânsă în urma unui teledon american, „Speranţă pentru Haiti”, transmis pe 22 ianuarie de toate marile televiziuni americane şi la care au participat zeci de staruri.
Preşedintele american Barack Obama a anunţat că Bill Clinton şi George W. Bush vor coordona activitatea de strângere de fonduri pentru reconstrucţia Haiti-ului.
UE a promis că va da 330 de milioane de euro pentru Haiti, Brazilia a anunţat că va oferi 210 milioane de dolari, 100 de milioane de dolari vor veni de la SUA, iar 14,4 milioane de la Franţa.
UNICEF a primit de la donatori internaţionali aproape 310 milioane de dolari.
Reconstrucţia, în stand-by
La un an de la seism, peste 800.000 de persoane trăiesc în 1.150 de tabere, anunţă ONU.
Un raport UNICEF oferit publicităţii în această săptămână precizează că patru milioane de copii continuă să sufere din cauza accesului dificil la apă potabilă, salubritate, asistenţă medicală şi educaţie, iar 380.000 dintre ei locuiesc încă în tabere supraaglomerate.
„Am auzit de ajutor la televizor, dar aici în Champs Mars nu l-am văzut deloc. Nu avem cum să ne revenim”, declara haitianul Ginelle Pierre Louis pentru Reuters.
„Diplomaţii trec cu elicopterele pe deasupra noastră, dar nu se opresc niciodată aici jos”, mai spune un rezident din Champs Mars, piaţa centrală din Port-au-Prince.
„Preşedintele nu a făcut nimic pentru noi, nu a venit deloc să ne vadă. Se uită la noi de parcă am fi animale”, mai precizează o femeie, Hyacinthe Benita, care locuieşte cu cei patru copii ai săi într-un adăpost realizat din lemn şi metal, cu o placă servindu-le drept pat.
La un an de la seismul devastator, coordonatorul umanitar al ONU în Haiti, Nigel Fisher a declarat că reconstrucţia ar trebui accelerată, deşi este un proces anevoios ce va dura mulţi ani de acum încolo. Un pas înapoi în reconstrucţie l-au constituit izbucnirea epidemiei de holeră şi criza politică apărută după alegerile prezidenţiale din 28 noiembrie.
Până în luna aprilie 2010, din donaţiile primite de Haiti au fost asigurate 72% din nevoile de bază (alimente, haine, adăpost). Suma de 1 miliard de dolari a provenit din campanii umanitare, iar aproape 2 miliarde de dolari au fost strânse de la societatea civilă, a explicat Nigel Fisher.
Potrivit AP, americanii au donat peste 1 miliard de dolari pentru reconstrucţie şi ajutoare, dar doar 38% din sumă a fost cheltuită pe construcţii.
La o conferinţă a donatorilor internaţionali din luna martie 2010, ONU şi alte 50 de state au promis un ajutor de 5,3 miliarde de dolari, dar din întreaga sumă s-au livrat doar 824 milioane de dolari. Statele Unite au promis iniţial 1.15 miliarde dolari pentru 2010, dar angajamentul s-a mutat până în 2011 în urma întârzierilor din administraţia Obama, potrivit unui raport al Biroului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare din Haiti. Bill Clinton s-a arătat profund dezamăgit de lentoarea reconstrucţiei Haiti-ului.
Ce urmează
Potrivit UNICEF, jumătate dintre copiii haitieni nu merg încă la şcoală, construcţia şcolilor fiind îngreunată de curăţarea molozului. Subnutriţia afectează unul din trei copii cu vârste de până la cinci ani. Un raport „Salvaţi Copiii” precizează că mai mult de jumătate din populaţia Haiti-ului trăieşte cu mai puţin de 1 dolar pe zi, iar 78% din locuitori trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi.
În 2011, UNICEF îşi propune să se axeze pe consolidarea capacităţii guvernului de a preveni şi gestiona mai bine malnutriţia acută şi cronică din întreaga ţară.
Organizaţia îşi va orienta eforturile spre extinderea vaccinărilor de rutină şi a altor prin măsuri preventive şi de îngrijire a sănătăţii, precum şi spre îmbunătăţirea accesului la apă potabilă şi la adăposturi.
Şi „Salvaţi Copiii” va demara o campanie naţională pentru reconstruirea caselor şi va continua asigurarea serviciilor de sănătate în taberele de sinistraţi. În plus, organizaţia îşi va îndrepta eforturile spre stoparea mortalităţii infantile, îşi propune ca până în 2015 cât mai mulţi copii să aibă acces la educaţie şi va lucra îndeaproape cu guvernul haitian la programe de protecţie socială pentru a stopa exploatarea şi abuzurile îndreptate asupra celor mici.
WFP (World Food Programe) şi mai multe organizaţii nonguvernamentale asigură câte o masă pentru 1 milion de copii. Mai mult, susţin programe de combatere a malnutriţiei. Un alt proiect lansat de WFP şi numit „bani şi mâncare în schimbul muncii” a reuşit angajarea a 240.000 de haitieni care sunt plătiţi cu 5 dolari pe zi sau cu mâncare. Ei ajută la curăţarea molozului, ridicarea gunoaielor etc.
Coreenii vor aduce 78 milioane dolari în echipamente şi vor angaja muncitori. Guvernul Statelor Unite, împreună cu Banca Inter-Americană pentru Dezvoltare, vor cheltui 170 milioane dolari pentru ridicarea unei centrale electrice, a unui parc industrial, 5.000 de case pentru muncitori, şi vor îmbunătăţi activitatea în portul Cap-Haïtien.
Pentru Comitetul Internaţional al Crucii Roşii repararea reţelei de apă în Cité-Soleil, un cartier din Port-au-Prince, rămâne un proiect major în 2011. Peste 200.000 de persoane vor beneficia de apă atunci când munca se va termina. Atât aici, cât şi în Martissant, o altă zonă a capitalei, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii va continua să promoveze sănătatea şi igiena şi va lupta împotriva holerei. CICR va continua eforturile de a reuni familiile destrămate la cutremur.
Potrivit unui raport al MSF (Médecins Sans Frontières) holera va persista şi în anii următori în Haiti. În acest an MSF se va concentra pe construcţia de spitale.
