Curtea Supremă a Statelor Unite a refuzat, luni, să se sesizeze asupra problemei naţionalităţii americane a preşedintelui Barack Obama, pe care un grup de persoane continuă să o conteste, în pofida prezentării actului său de naştere, relatează AFP.
Fără niciun comentariu, cea mai înaltă jurisdicţie a Statelor Unite a respins cererea lui Orly Taitz, o avocată californiană, devenită liderul grupului „birthers”, cum se numesc aceşti contestatari, provenind, cel mai adesea, din rândul extremei-drepte.
Ea cerea Curţii să anuleze condamnarea sa la plata unei amenzi în valoare de 20.000 de dolari, pronunţată de un judecător federal pentru „plângere ridicolă”, în care ea insista ca un militar, clientul ei, să nu fie trimis în Irak, în virtutea unui ordin dat de un comandant şef ilegitim.
Constituţia americană interzice persoanelor care nu s-au născut pe teritoriul american să fie alese ca preşedinte. Obama s-a născut în 1961, în Hawaii, unul dintre cele 50 de state americane.
Condamnând-o la plata unei amenzi în valoare de 20.000 de dolari, judecătorul federal din Georgia (sud-est) Clay Land a explicat, la 13 octombrie 2009, că avocatul a dat dovadă de o „aroganţă de-ţi ia răsuflarea, aproape de delir”, conform hotărârii, după care AFP a obţinut o copie.
El a clasat, anterior, plângerea depusă în numele căpitanului Connie Rhodes, iar Taitz a declarat public că, în opinia ei, este vorba de „un act de trădare”.
În cererea sa adresată Curţii Supreme, Orly Taitz întreba dacă „membrii armatei americane sunt reduşi la starea de sclavi sau de servitori, atunci când li se refuză o audiere pe fondul revendicărilor lor (…) şi când avocaţii lor sunt hărţuiţi, intimidaţi, agresaţi verbal şi insultaţi de un judecător”.
Oare, „naţiunea întreagă nu este redusă, de facto, la starea de sclavi şi de servitori, dacă cineva care nu are documente valide, număr de înregistrare la securitatea socială şi act de naştere valabil poate deveni preşedinte?”, a mai declarat ea.
Taitz a reacţionat, luni, pe site-ul său, dând asigurări că va prezenta o nouă cerere pentru „reexaminare” şi că va sesiza Comisia Judiciară a Congresului şi tribunalele internaţionale.
„Am dovezi potrivit cărora mai multe tribunale federale se livrează unor acte suspecte. Dacă nu debarasăm corpul judiciar şi Casa Albă de corupţie, cetăţenii americani nu vor mai avea încredere în sistem şi îşi vor face dreptate singuri. Acest lucru este periculos”, a afirmat ea.
Potrivit unui sondaj, realizat la începutul lui 2010 asupra unui număr de 2.000 de republicani, 36 la sută dintre ei se declarau convinşi că primul preşedinte de culoare al Statelor Unite nu s-a născut pe teritoriul naţional.
Mai multe plângeri au fost depuse în faţa diferitelor tribunale americane, care au eşuat toate. Curtea Supremă a refuzat, deja, să se pronunţe asupra acestei probleme.
În pofida dovezilor, şi anume publicarea actului de naştere al lui Barack Hussein Obama, la 4 august 1961, la ora locală 19.24, la Maternitatea Kapiolani, în Honolulu, polemica, alimentată de animatori de televiziune foarte urmăriţi, continuă.
