Senatorul Andrei Florin Mircea plăteşte minim 60.000 euro pe an, ca să-şi ţină fiul în clasa a 11-a şi a 12-a la ultra-exlcusivistul liceu „Rosenberg” din Elveţia. Tatăl e mulţumit de fiecare bănuţ cheltuit: „Primul atu e ordinea, având în vedere că în colegiile din străinătate sunt şi campusuri pentru elevi. Elevul acolo doarme la etajul 2 şi învaţă la parter sau în clădirea de vis-à-vis. E foarte multă ordine. Micul dejun este obligatoriu la ora 7.00 AM că vrei, că nu vrei, că ţi-e foame, că nu ţi-e foame. La micul dejun se merge în costum, cămaşă cravată. Uniforma este obligatorie, lucrul ăsta creează ordine şi creează elevului un mediu foarte propice învăţăturii. Culcarea elevilor e obligatorie la 9.45 PM. Dacă copilul depăşeşte ora de culcare, colegiul amendează părinţii. La început când l-am dus acolo am plătit amendă pentru că supraveghetorul l-a văzut cu lumina aprinsă la 9.54 PM. Pentru 9 minute întârziere am plătit amendă 150 CHF. De două ori s-a întâmplat. După aia s-a liniştit şi şi-a intrat în ritm. Clădirile sunt separate: de băieţi şi de fete. Sunt mici apartamente şi fiecare copil doarme singurel într-o cameră şi au baia comună la 2, maximum 3 elevi. Este interzisă purtarea telefonului mobil în campus, nu vorbitul. Nu ai voie cu el la tine. Se aplică în practică. Nu e voie cu fiţe ca maşini în campus la cei peste 18 ani. În campus nu există decât elevi şi învăţătură”.
Rezultatele date de sistemul educaţional privat din Elveţia sunt uimitoare: „De când e în Elveţia învaţă de zbârnâie. În România era un elev bunicel, bun. Nu era un elev foarte bun. Tinerii din ziua de azi nu mai au aplecarea aia spre citit, n-o mai au. Acasă suntem toţi obosiţi, televizorul stă prea mult deschis. Stă până la 1-2 noaptea şi navighează pe internet, cluburile sunt prea multe. Această dezordine a mediului în care trăieşte elevul e cea care conduce la contraperformanţă”.
Nici cursurile nu-s mai prejos: „În clasă sunt maxim 10 elevi. La anumite discipline sunt câte 2 copii în clasă şi n-ai ce meditaţie să mai faci că la oră eşti cu doi. Nu poţi să dormi, nu poţi să te uiţi pe pereţi că eşti doar tu şi profesorul. Dar dacă un elev vrea să facă mai multă carte, atunci are posibilitatea să plătească şi să facă suplimentar, dar aia e pentru performanţă, nu pentru nivelul de clasă. În Elveţia fiul meu a făcut meditaţie doar la economie”.
Ca să înţelegeţi nivelul la care se studiază economia la Colegiul Rosenberg, vă dau un subiect la întâmplare, dintre cele care i-au picat lui Tudor la unul din examenele de anul trecut: «Taxele de transport din Londra»”. Când a împlinit 18 ani, senatorul se aştepta ca Tudor să vină să-şi ceară dreptul de major: „Mă aşteptam că o să-şi ia permisul şi o să vrea să-i ia tacsu maşină, dar mi-a zis că nu are nevoie. El a preferat să lucreze o lună de zile voluntar la BNR, după care mi-a cerut voie să facă contracost un curs de management şi economie la Cambridge”.
Viitorul lui Tudor curge într-o singur sens: „După facultate se va înscrie la Oxford, Cambridge sau London School of Economics, că aia e cea mai bună şcoală de economie din lume. Întâmplarea a făcut că am posibilitatea să întreţin educaţia copilului. Dacă e cu bursă cu bursă, dacă nu, lucrul ăsta nu e important”.
