România are nevoie de reforme „mai profunde” în aria alocaţiilor sociale şi ocupării în sectorul public, care ar putea dura unul sau doi ani, motiv pentru care data adoptării euro ar putea fi întârziată faţă de calendarul stabilit pentru 2015, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, citat de NewsIn.
„Atingerea ţintei de deficit bugetar de 3 procente din PIB în 2012 cerută de intrarea în ERM II este încă fezabilă, dar necesită reforme mai profunde în aria alocaţiilor sociale şi ale ocupării în sectorul public. Pentru a intra în ERM II trebuie progresat în această direcţie în 2011. Dar s-ar putea să ne ia mai mult de un an – poate doi ani – pentru a implementa aceste reforme. Astfel, întârzieri pot apărea, iar data adoptării euro s-ar putea să se modifice corespunzător”, potrivit unei prezentări publicate pe site-ul Băncii Naţionale a României (BNR).
Isărescu susţine că înainte de criza economică, planurile erau ca România să intre în ERM II în 2012 şi să adopte euro în 2015 şi s-au făcut progrese în direcţia reducerii inflaţiei, în limitarea volatilităţii ratei de schimb, în reducerea ratelor dobânzii pe termen lung.
„Dar, din nou dar, în lumina experienţei altor ţări privind adoptarea euro, am putea spune că este în interesul tuturor să avem mai degrabă o întârziere faţă de această dată dacă ea reflectă o mai bună pregătire pentru o prezenţă sustenabilă a României ca membru al zonei euro”, a adăugat guvernatorul BNR.
Dacă, în continuare, România va câştiga o mai mare credibilitate, va convinge autorităţile europene că adoptă măsuri bune, că dovedeşte seriozitate în îndeplinirea lor întocmai şi că, totodată, acţionează concret pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, ţara noastră îşi va netezi singură drumul spre zona euro, consideră Isărescu.
Guvernatorul BNR a mai spus că exigenţele vor fi mai mari şi condiţiile mai aspre în urma recentelor dezbateri din Uniunea Europeană şi accentuării temerilor legate de euro şi de zona euro.
„Dar ne-am obişnuit deja ca visul nostru european să treacă prin examene extrem de riguroase şi de dure. Chiar ţări cu economii puternice, membre ale Uniunii Europene, întâmpină dificultăţi de integrare în mecanismul monetar şi în cel fiscal, unele au cerut deja ajutor internaţional, altele se văd în pericol de a cere ajutor în viitorul apropiat. Trebuie să înţelegem, aşadar, că Uniunea Europeană nu ne aşterne dinainte un covor din petale de trandafir. Drumul e greu, dar o altă şansă de a ieşi din actualele dificultăţi nu avem”, susţine Isărescu.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat la jumătatea lunii noiembrie 2010 că pune „sub semnul rezervei şi al întrebării” data de 1 ianuarie 2015, stabilită iniţial de România pentru adoptarea monedei europene unice.
Acesta a menţionat că lecţiile date de state care au intrat în zona euro nepregătite ar trebui să aducă România cu picioarele pe pământ şi să realizeze că, pentru a rezista adoptând moneda europeană, are nevoie de o economie apropiată ca performanţă de cea a Germaniei.
„Exemplul grec ne-a arătat că trebuie să reflectăm serios şi trebuie să fim bine pregătiţi. (…) Ne putem încadra în obiectivul unui deficit public de 3% din PIB, dar criza ne-a arătat că trebuie să privim toate aspectele unei economii”, declara preşedintele la acea dată.
