Oamenii de ştiinţă au secvenţiat genomul unui tip de hominid dispărut, necunoscut până la acest studiu, cu ajutorul unor teste realizate pe un fragment de os descoperit în Siberia, care au relevat o înrudire a acelei populaţii cu omul de Neanderthal şi cu locuitorii actuali din Noua Guinee, potrivit Mediafax.
Potrivit AFP, cercetătorii, coordonaţi de antropologul Svante Pääbo de la Institutul Max-Plank din Germania, au secvenţiat genomul nuclear al fragmentului de os ce provine dintr-o falangă a acestui hominid dispărut în urmă cu aproximativ 30.000 de ani.
Fragmentul de os a fost descoperit împreună cu o măsea de minte, în 2008, în peştera Denisova din sudul Siberiei.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că fragmentele osoase au aparţinut unei femele dintr-un grup de hominizi care au avut un strămoş comun cu omul de Neanderthal.
Aceşti „noi” hominizi au fost denumiţi „Denisovani”, după numele acelei peşteri din Siberia.
Spre deosebire de Neanderthalieni, Denisovanii nu au contribuit la patrimoniul genetic al omului eurasiatic modern, însă prezentau un număr destul de mare de variaţii genetice ce se regăsesc în rândul populaţiilor actuale din Papua-Noua Guinee.
Acest lucru i-a determinat pe specialişti să afirme, în studiul lor, publicat în revista britanică Nature, că au avut loc anumite încrucişări între Denisovani şi strămoşii melanezieni.
„Faptul că Denisovanii au fost descoperiţi în sudul Siberiei şi au contribuit la patrimoniul genetic al populaţiilor moderne din Noua Guinee demonstrează că acest grup ar fi putut exista în Asia încă de la sfârşitul pleistocenului” – în urmă cu 400.000-500.000 de ani -, consideră David Reich, profesor adjunct la Facultatea de medicină din cadrul Universităţii Harvard din statul Massachusetts, care a realizat analiza genetică a acestor populaţii.
În opinia lui Svante Pääbo, „combinarea genomului omului de Neanderthal cu cel al Denisovanilor relevă complexitatea interacţiunilor genetice dintre strămoşii noştri şi diversele grupuri străvechi de hominizi”.
Svante Pääbo a coordonat secvenţierea omului de Neanderthal şi a demonstrat încrucişările acestuia cu strămoşul omului modern, al cărui genom conţine între 1% şi 4% din totalul genelor omului de Neanderthal.
