Şase luni, un an, doi ani sau chiar mai mult. Acestea sunt estimările privind amânarea aderării României la spaţiul Schengen. Durata diferă în funcţie de „tabăra” din care este privită problema.
Demersul miniştrilor de Interne ai Franţei şi Germaniei de a cere Comisiei Europene amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este interpretat diferit de politicienii de la Bucureşti, dincolo de tradiţionalul schimb de critici opoziţie-putere. De pildă, Attila Korodi, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, consideră că modul în care Franţa şi Germania şi-au comunicat intenţiile, prin intermediul miniştrilor de Interne, „încă lasă loc de negociat”. Cu alte cuvinte, România ar mai putea prinde „trenul” martie 2011. Iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, Korodi aminteşte că în cazurile precedente a fost vorba de o amânare cu doar şase luni, prelungite cu alte trei luni.
În schimb, de la Palatul Cotroceni, consilierul prezidenţial pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, consideră aderarea în martie 2011 „foarte puţin probabilă”. În ceea ce priveşte durata amânării, fostul comisar european nu exclude posibilitatea ca România să adere la Schengen abia peste un an, chiar doi ani. Mai ales dacă se va ţine cont de Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei. „Nu sunt motive de optimism prea mare, având în vedere că, probabil în cel mai bun caz, Mecanismul ar putea să fie finalizat undeva la mijlocul anului 2012″, a spus Orban. În opinia acestuia, printre restanţe s-ar număra şi implementarea noilor Coduri, Civil şi Penal. „Deci dacă ne-am lua strict după ceea ce scrie în această scrisoare (a miniştrilor de Interne ai Franţei şi Germaniei), practic am vorbi de un termen mult mai lung decât ne dorim noi”, a precizat consilierul prezidenţial.
Opinia este împărtăşită şi de social-democratul Titus Corlăţean, preşedinte al Comisiei de politică externă din Senat. „Dacă se va reuşi conexarea palierului politic cu aquis-ul strict tehnic şi se va produce o amânare până la un raport pozitiv pe MCV, atunci va trebui mult timp până când să avem o decizie favorabilă”, a declarat pentru RL vicele PSD.
„Lobby-ul economic”, soluţia?
Dacă în privinţa amânării perioadele avansate diferă substanţial, când vine vorba de ceea ce ar trebui să facă România în continuare, apare ca un laitmotiv „lobby-ul economic”. Strategie care a fost practicată şi în cazul aderării României la Uniunea Europeană, potrivit preşedintelui Senatului, Mircea Geoană. „Am avut o sincopă în decembrie 2004, înainte de încheierea ultimelor capitole pe justiţie şi interne, în care dacă nu ne dădeam peste cap (…) şi mergeam peste ei cu lobby, cu lobby economic ca să fiu şi mai clar, şi cu tot ce înseamnă argumentele de natură politică, strategică şi practică, în clipa de faţă România nu era membră a UE”, a declarat Geoană. Ideea „lobby-ului” este susţinută şi de Attila Korodi, în opinia căruia în următoarea perioadă România ar trebui să poarte „discuţii cât mai multe şi cât mai pragmatice”. La posibilele aspecte economice ale amânării aderării s-a referit şi social-democratul Titus Corlăţean. În opinia acestuia, ar fi vorba, pe de o parte, de „chestiuni de ordin economic şi bani mulţi” pe care le-ar fi promis autorităţile române, iar pe de alta de semnalele pe care le transmit către statele-mamă firmele franceze şi germane care activează în România.
