Premierul Mihai Tudose spune că introducerea supraaccizei la carburanţi nu are de ce să se reflecte la pompă, pentru că firmele petroliere vor accepta să reducă din profit. Exact acelaşi argument a fost folosit în 2013 cu faimoasa „taxă pe stâlp” sau cu cea „de monopol”, regăsite apoi în facturile de curent, majorate.
Guvernul PSD vrea să majoreze taxele fără a pierde capital de imagine. Aşa că a început o retorică dură la adresa companiilor pe care vrea să le impoziteze suplimentar, acuzându-le că îşi maximizează câştigurile pe spinarea consumatorilor sau, din contră, că îşi ascund profiturile. Aşa se pot explica ultimele ieşiri ale premierului Mihai Tudose împotriva companiilor petroliere sau a băncilor.
În plus, neagă faptul că tot populaţia este cea care în definitiv va suporta aceste măriri ale impozitelor, spunând că taxele nu au de ce să se reflecte în preţuri. Exact ca în timpul guvernării Ponta, în 2013-2014, când peste noapte au fost introduse sau majorate o mulţime de taxe care au adus miliarde în plus la buget.
Cel mai elocvent exemplu este cel al supraaccizei la carburanţi, care va fi reintrodusă de la 1 septembrie, după ce, potrivit prevederilor Codului Fiscal, a ieşit din vigoare la 1 ianuarie 2017. Premierul Mihai Tudose a susținut, recent, că majorarea accizelor la carburanţi nu este un motiv de creștere a preţului benzinei şi motorinei, iar dacă totuşi acest lucru se va întâmpla, statul român ar putea „umbla” la redevenţele petroliere. „Acciza a fost scoasă şi nu a scăzut preţul. Companiile au demonstrat că nu prea au avut nici profit. Ia să vedem, dacă o punem la loc (acciza – n.r.) cresc? Eu cred că nu vor creşte. Totuşi perioada aia de romantism, când făceau ce voiau pe aici, s-a cam închis”, a declarat Mihai Tudose, la un post TV. În realitate, preţurile au scăzut cu până la 50 de bani pe litrul de carburant la începutul acestui an, ceea ce i-a bucurat pe şoferi, însă nu şi pe guvernanţi, care au pierdut sute de milioane de euro la buget. De altfel, conştient că nu va avea destui bani să îşi susţină programul electoral, liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut, la finele anului trecut, premierului în funcţie Dacian Cioloş să amâne scoaterea supraaccizei de la 1 ianuarie 2017, dar a fost refuzat.
Autostrăzile, eternul miraj
În aprilie 2014, când Victor Ponta a introdus supraaciza la carburanţi, ea s-a transferat integral în preţuri, care au crescut cu 42 de bani pe litru. Taxa a fost explicată prin nevoia de finanţare a autostrăzilor, promiţând că toţi banii strânşi vor fi investiţi în infrastructură. Ponta a fost susţinut atunci chiar de Liviu Dragnea, pe atunci vicepremier. „750 de milioane de euro sunt banii care se pot strânge din acciză. Susţinem în continuare introducerea. Banii din euroacciză merg total practic către autostrăzi. (…) Nu a fost introdusă acciza pentru pensii şi salarii, ci pentru autostrăzi”, a declarat Dragnea, la acel moment.
El a vrut astfel să o contrazică pe Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor din Cabinetul Ponta, care afirmase că fără banii din supraacciză, există riscul să nu poată fi plătite pensiile şi salariile. După ce emoţia legată de introducerea supraacizei a trecut, chiar şi Victor Ponta a recunoscut, un an mai târziu, că “nu a fost un proiect bun, pentru că nu am reușit să deblocăm procedurile și să investim efectiv banii. Ne-a ajutat la un spațiu fiscal”. În 2016, ministrul Finanţelor la acel moment, Anca Dragu, a clarificat că supraaciza la carburanţi a fost introdusă de fapt pentru a compensa scăderea de încasări din reducerea CAS.
Totul pentru pensii şi salarii
Introducerea supraaccizei a fost însă doar o decizie dintr-o serie de măsuri menite să strângă cât mai mulţi bani la buget. În 2013, Guvernul Ponta a introdus o mulţime de taxe noi cu impact major în economie: supraimpozit de 60% pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze, taxă pentru resursele minerale, taxă de monopol pentru distribuitorii şi transportatorii de gaze şi electricitate, taxa pe construcţiile speciale (cunoscută ca “taxa pe stâlp”) etc. „Trebuie să avem mai mulți bani și la fonduri europene, și la sănătate, și la educatie, și la investiții de infrastructură”, justifica, în ianuarie 2013, Victor Ponta măsurile luate. Ca şi în prezent, şi atunci ni s-au dat asigurări că ele nu se vor resimţi la consumator. „E o ordonanță pe termen limitat și nu există niciun fel de problemă ca prețurile să afecteze consumatorii, deci vor influența profitul”, declara Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie la acel moment.
Realitatea evident că l-a contrazis. “Impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice, instituit prin OUG nr. 5/2013, prevede aplicarea unei valori cuprinse între 0,1 lei – 0,85 lei pentru fiecare MWh transportat/ distribuit. Nota de fundamentare a actului normativ prevedea ca aceste impozite să fie suportate din profitul operatorilor, dar în realitate costurile cu acest impozit au fost incluse în tarifele suportate de toţi consumatorii. Aproape 40 de milioane lei s-au colectat în 2014 din acest impozit”, se arată într-un raport al Curţii de Conturi. Aşa cum miliardele de euro strânse din privatizări în Fondul Naţional de Dezvoltare, destinat infrastructurii, au fost cheltuite pentru pensii şi salarii de Guvernul Tăriceanu, tot aşa Ponta avea de fapt nevoie de bani pentru a onora plata pensiilor majorate cu 10% în 2013 şi cu 4% în 2014, dar şi a salariilor bugetarilor.
TVA de 22% și impozit progresiv
După retragerea unor proiecte care vizau clasa mijlocie, precum impozitul de solidaritate, sau companiile mari, prin impozitul pe cifra de afaceri, Guvernul PSD caută soluţii în continuare, fiindcă nu are bani să susţină cheltuielile cu pensiile şi salariile. Execuţia bugetară a primului semestru arată că situaţia scapă de sub control. “Problema pentru PSD şi Dragnea: costul promisiunilor din programul de guvernare creşte exponenţial de la un an la altul. Şi atunci ce vor face PSD şi Dragnea? Vă spun ce cred eu că urmează: 1. Introducerea impozitării progresive pe venit şi profit – cotă maximă de impozitare între 35% şi 45%; 2. Creşterea cotei contribuţiilor sociale pentru cei cu venituri mari, de la 39,25% cât este astăzi, la 45%; 3. Creşterea cotei standard a TVA la 22%!! Introducerea acestor taxe va fi precedată de atacuri din ce în ce mai dure împotriva românilor care câştigă mai mulţi bani”, susţine senatorul liberal Florin Cîţu, de profesie economist.
