Participanţii la fondurile de pensii private vor putea opta, după încetarea perioadei active, între mai multe modalităţi de încasare a banilor, cum ar fi o sumă lunară până la deces sau până la o anumită dată, o altă variantă fiind stabilirea unui interval de plată cuprins între 5 şi 10 ani, potrivit Mediafax.
Modalităţile de plată se regăsesc într-un proiect de lege al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care va reglementa plata pensiilor private pentru cei peste 5,3 milioane de participanţi care contribuie în prezent la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III).
În cazul Pilonul II, sumele acumulate în contul individual al fiecărui participant vor fi încasate la data ieşirii la pensie din sistemul de stat (Pilonul I), respectiv la 57 de ani şi 10 luni pentru femei şi la 62 de ani şi 10 luni pentru bărbaţi. Legislaţia va fi însă modificată, astfel încât vârsta de pensionare va ajunge la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani în cazul bărbaţilor.
La Pilonul III, plata pensiei se va face după ce participantul la un fond de profil a împlinit 60 de ani şi a efectuat un stagiu minim de cotizare de 90 de luni.
Potrivit poiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, administratorii de pe Pilonul II şi III se obligă să îi notifice pe participanţi în scris, cu 30 de zile calendaristice înainte de îndeplinirea condiţiilor de pensionare, valoarea contribuţiilor brute plătite, valoarea activului personal net, precum şi obligativitatea de a opta pentru un fond de furnizare a pensiilor private.
„De la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, participantul unui fond de pensii administrate privat şi/sau al unui fond de pensii facultative alege furnizorul pensiei private. Participanţii la un fondurile de pensii private care împlinesc vârsta de 70 de ani şi nu aleg un furnizor de pensii private sunt repartizaţi aleatoriu de către CSSPP”, se arată în document.
Furnizorul de pensii private stabileşte cuantumul pensiei private, pe baza calculului actuarial şi activului personal net, aflat în contul participantului.
Pensia privată poate fi achitată sub forma unei anuităţi (sumă platită la intervale regulate de timp) viagere, anuităţi limitate sau altor tipuri de anuităţi, reglementate prin normele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Prin anuitatea viageră pentru o singură persoană se înţelege plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată până la decesul membrului fondului de furnizare a pensiei private.
În cazul unei anuităţi viagere pentru o singură persoană plus perioadă certă se înţelege plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată până la decesul membrului fondului sau până la expirarea perioadei prevăzută în contactul de furnizare a unei pensii private.
Anuitate viageră cu componentă de supravieţuitor constă în plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată membrului până la decesul acestuia, iar după deces, datorată şi efectuată soţului supravieţuitor pe durata vieţii şi copiilor minori până la majorat.
Anuitatea limitată reprezintă plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 10 ani.
Potrivit documentului, anuităţile fixe şi cele indexate cu o rată fixă prestabilită a majorării anuale sunt permise, iar cele variabile sunt interzise.
„Membrul unui fond de furnizare de pensii private este obligat să-şi achiziţioneze o anuitate viageră, în cazul în care activul personal al acestuia este suficient pentru achiziţionarea unei anuităţi viagere. Prin excepţie, membrul unui fond este obligat să achiziţioneze o anuitate limitată, în cazul în care activul personal al acestuia nu este suficient pentru achiziţionarea unei anuităţi viagere”, se menţionează în document.
Un furnizor de pensii private este obligat să ofere o pensie privată sub formă de anuităţi viagere sau anuităţi limitate. În cazul în care activul personal al participantului este suficient pentru alegerea oricărei anuităţi viagere, acesta poate opta pentru tipul de anuitate viageră pe care o consideră cea mai adecvată.
„Pensia privată se plăteşte membrului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia, fie prin serviciu poştal, fie printr-un cont bancar. Cheltuielile ocazionate de plata pensiei private se suportă de către membru”, se arată în proiectul de act normativ.
Potrivit documentului, rata de finanţare a unui fond de furnizare de pensii private trebuie să fie în permanenţă cel puţin egală cu 105%.
În cazul în care rata de finanţare depăşeşte 110%, excesul de active se redistribuie participanţilor fondului de pensii. Dacă rata de finanţare scade sub 105%, furnizorul de pensii private întreprinde toate măsurile suplimentare pentru limitarea riscurilor şi asigurarea redresării fondului de pensii în vederea protejării intereselor membrilor şi ale beneficiarilor.
„În cazul în care rata de finanţare scade sub 100% (este subunitară), furnizorul de pensii private intră în administrare specială şi îi este retrasă autorizaţia de administrare a fondului de furnizare a pensiilor private”, se precizează în proiectul de lege.
