Economia Chinei a întrecut-o pe cea a Japoniei în trimestrul al treilea, dar nu şi la nivelul primelor nouă luni. Bătălia finală se mută în trimestrul al patrulea.
Produsul intern brut (PIB) al Chinei a fost în cel de-al treilea trimestru superior celui al Japoniei, al doilea ca mărime la nivel mondial, dar mai mic pe ansamblul primelor nouă luni ale acestui an, a anunţat guvernul nipon, preluat de AFP. Cele două state asiatice „se luptă” pentru poziţia a doua în clasamentul economiilor mondiale. Japonia, devansată doar de SUA, deţine acest titlu din 1968, însă riscă să-l piardă din cauza creşterii puternice a economiei chineze.
În termeni nominali, PIB-ul nipon a fost mai mare decât cel al Chinei în perioada ianuarie-septembrie, a subliniat un oficial al guvernului japonez. „În cazul Japoniei, PIB-ul s-a situat la 3.959,4 miliarde de dolari, în timp ce PIB-ul Chinei s-a cifrat la 3.946,8 miliarde de dolari. Între iulie şi septembrie, cel chinez a fost mai mare, de 1.415,4 miliarde de dolari, faţă de 1.369,3 miliarde de dolari în cazul Japoniei”, a precizat el.
China a avut o creştere constantă medie de 10% pe an în ultimii 30 de ani, dar rămâne o ţară săracă după standardele vestice. PIB pe cap de locuitor este de numai 4.000 de dolari, de zece ori mai mic decât în Japonia sau în SUA. Statele Unite au un produs intern brut de 15.000 de dolari pe an, de trei ori mai mult decât China.
Economia chineză dă însă semne de supraîncălzire din cauza creşterii rapide. Astfel, preţurile imobilelor sunt pe cale să scape de sub control în oraşele mari, iar multe investiţii se dovedesc inutile. Pe de altă parte, politica SUA de tipărire de monedă produce inflaţie în China, mai ales în cazul produselor alimentare. Autorităţile chineze încearcă să tempereze creşterea economică pentru a evita un derapaj.
În cazul Japoniei, economia, practic, a stagnat în ultimii zece ani, pe fondul aprecierii puternice a monedei, al dobânzilor mici şi al deflaţiei. Banca centrală a Japoniei a luptat fără succes pentru a împiedica aprecierea yen-ului, iar guvernul a irosit sume uriaşe în proiecte de investiţii cu utilitate redusă, însă fără a reuşi astfel să repornească economia. Totuşi, în relaţia cu China, balanţa comercială japoneză este excedentară, pentru că Japonia rămâne exportator net de tehnologie de vârf.
