„Criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus a evidenţiat slăbiciunile uriaşe ale sistemului de sănătate din România. Cauzele sunt multiple: subfinanţare, lipsa unei strategii coerente, legislaţia deficitară, politizarea excesivă sau tradiţionala practică românească a ascunderii gunoiului sub preş”, se menţionează în scrisoarea trimisă liderilor politici de preşedintele PMP, Eugen Tomac.
Pactul Naţional pentru Sănătate va reprezenta „foaia de parcurs pe care decidenţii guvernamentali, indiferent de culoarea politică, se vor angaja să o respecte cu stricteţe, astfel încât sistemul sanitar din ţara noastră să reuşească să ofere servicii de calitate cetăţenilor, dar mai ales, să poată face faţă unor crize similare sau mai grave decât cea pe care o avem de înfruntat astăzi”, se precizează în document.
PMP propune 10 măsuri care ar garanta îmbunătăţirea considerabilă a sistemului sanitar din România: o speranţă de viaţă mai mare, servicii de mai bună calitate, tratamente performante, sustenabilitate”. Pactul Naţional pentru Sănătate propus de PMP va avea în vedere:
Creşterea alocărilor bugetare pentru Sănătate gradual până la atingerea nivelul mediu din UE până în anul 2025. Cheltuielile pentru Sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE, atât pe cap de locuitor (1.029 EUR, media UE fiind de 2.884 EUR), cât şi ca procent din PIB (5% faţă de 9,8% în UE);
Crearea unei comisii parlamentare speciale pentru modificarea şi modernizarea legislaţiei în domeniul Sănătăţii, plecând de la proiectul de lege privind reorganizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate, proiect elaborat de cei mai buni specialişti în Sănătate pe care îi are România (proiectul se anexează);
Construirea a 8 spitale regionale cu fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2021 – 2027;
Investiţii substanţiale în modernizarea spitalelor;
Dotarea cu echipamente performante a tuturor spitalelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi a celor care tratează diferite specialităţi medicale;
Elaborarea unui sistem de remunerare corectă pentru personalul medical adaptat la standarde europene, pentru stoparea exodului către Vestul Europei;
Instruirea şi perfecţionarea continuă a personalului medical în contextul progreselor ştiinţifice realizate în domeniu;
Dezvoltarea capacităţii de producţie de medicamente în România;
Finanţarea cu prioritate a Institutului Cantacuzino; refacerea în cel mai scurt timp a capacităţii României de a produce vaccinuri;
Alocări speciale de 0,5% din PIB pentru cercetare medicală.
Liderul PMP, Eugen Tomac, vine şi cu o soluţie de finanţare a acestor măsuri: „Partidul Mişcarea Populară atrage atenţia asupra faptului că, la nivelul UE, s-a decis suspendarea Pactului de Stabilitate şi de Creştere până la 31 decembrie 2020. Aceasta înseamnă că România se poate împrumuta oricât peste limita de deficit bugetar pentru a finanţa domeniul sanitar, considerat drept o prioritate în obiectivele stabilite de Comisia Europeană, deci pentru realizarea punctelor prevăzute în propunerea de Pact Naţional pentru Sănătate. În aceste condiţii, pentru prima dată avem şansa să ne împrumutăm pentru a finanţa investiţii în sănătate (cum ar fi construirea şi modernizarea spitalelor, operaţionalizarea Institutului Cantacuzino etc), deci nu pentru consum”.
Potrivit PMP, cele 10 măsuri menţionate trebuie elaborate de factorii politici în parteneriat cu specialişti de renume în domeniul sănătăţii, cu asociaţii patronale şi sindicale, cu universităţi, ONG-uri şi companii care acţionează în domeniul sănătăţii.
„Pentru a reuşi este nevoie de voinţă politică, de respect şi asumarea cu seriozitate a acestor angajamente întru apărarea sănătăţii cetăţenilor pe care avem datoria să îi reprezentăm”, mai spune liderul PMP, Eugen Tomac, în scrisoarea trimisă preşedinţilor PNL, PSD, USR, UDMR, ALDE, ProRomânia şi PLUS.
