Marea Britanie a realizat prima cale ferată din Imperiul Otoman, între Cernavodă şi Constanţa, pentru a importa cereale, după marea foamete din Irlanda (1845-1852).
Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, a publicat, ieri, pe blogul său oficial, impresiile în urma vizitei realizate luna trecută în Constanţa, la vernisajul expoziţiei „Constanţa britanică”, de la Muzeul de Istorie şi Arheologie.
Aceasta, spune ambasadorul pe blogul său, descrie istoria companiei British Danube-Black Sea Railway, prima care a construit o cale ferată între Dunăre (în dreptul localităţii Cernavodă) şi Marea Neagră (Constanţa), în anul 1860. „Aceasta a fost prima cale ferată pe teritoriul Imperiului Otoman şi a fost predată statului român după ce acesta şi-a obţinut independenţa”, spune ambasadorul pe blogul său.
Investiţie de 15 milioane lire sterline
Planul original a fost să se construiască un canal între Dunăre şi Marea Neagră, dar directorii companiei au decis că această variantă ar fi fost prea scumpă şi ar fi durat prea mult. „Directorii erau nerăbdători să satisfacă de îndată cererea Marii Britanii pentru transportul grânelor, ca urmare a foametei din Irlanda. Prin urmare, au investit circa 15 milioane lire sterline în construirea unei linii de cale ferată, pe care au finalizat-o în doi ani şi jumătate”, spune ambasadorul pe blog. Directorii companiei au luat în considerare potenţialul comercial enorm al portului Constanţa şi au construit un nou port, care putea să facă faţă traficului comercial la scară largă, nu numai navelor locale. Pentru a face acest lucru au emis chiar un timbru poştal propriu pentru scrisori şi colete transportate pe calea ferată.
Potenţial neexploatat
Constanţa se bucură de aceste avantaje şi astăzi, spune ambasadorul. Portul este acum al patrulea din Europa. Are silozuri enorme care înmagazinează aceleaşi cereale pentru export, care erau atât de atractive pentru investitori în trecut.
„Potenţialul său va fi exploatat la adevărata valoare atunci când va avea infrastructura necesară pentru a-l conecta aşa cum se cuvine la hinterland – finalizarea căii ferate şi a drumului spre Bucureşti şi dezvoltare în continuare a navigaţiei pe Dunăre. Companiile britanice sunt dornice să investească acum în aceste proiecte, aşa cum erau acum 150 de ani”, scrie ambasadorul.
Experienţa olandeză
De portul Constanţa s-a arătat interesată şi ambasadoarea Olandei, Tanya Van Gool. Aceasta a discutat despre subiectul dezvoltării portului Constanţa din perspectiva parteneriatului cu portul Rotterdam.
Ministrul Anca Boagiu a reamintit că abordarea europeană în domeniul politicii navale are în vedere asigurarea unor conexiuni rapide între porturi şi a punctat Strategia Dunării şi Via Carpatia drept două instrumente prin care România poate maximiza potenţialul portului Constanţa în regiune, astfel încât acesta să devină al doilea port din Europa, după Rotterdam, ca dezvoltare.
Foametea irlandeză
„Marea foamete din Irlanda” sau „Foametea irlandeză de cartofi”, aşa cum a reţinut-o istoria, a avut loc între 1845 şi 1852, după ce în 1840 această legumă fusese afectată, în Europa, de o boală care ducea la distrugerea sa. Aproximativ un milion de oameni au murit şi un milion au emigrat în Anglia. Populaţia Irlandei s-a redus cu aproape 25%. Impactul în Irlanda a fost devastator faţă de restul Europei, pentru că hrana unei treimi din locuitorii de pe insulă era aproape în totalitate dependentă de cartofi. Foametea din Irlanda a intrat în folclorul acestei ţări şi a dus la schimbări majore din punct de vedere social şi economic.
Promisiunile ministrului
Martin Harris s-a întâlnit, la sfârşitul lunii noiembrie, cu ministrul Transporturilor pentru a discuta aceste oportunităţi. Ministrul Anca Boagiu a reamintit că până la sfârşitul lui 2011 va fi posibil să se circule pe autostradă pe întreaga rută Piteşti-Bucureşti-Constanţa şi pe linia feroviară Bucureşti Nord-Constanţa. Martin Harris a subliniat că noul guvern de la Londra doreşte să aibă un rol activ în Europa, iar România este văzută ca un partener important şi apropiat al Marii Britanii.
