-1 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăLifestyleFoodZiua naţională: De la poezii şi defilări, la chinezării şi sărmăluţe...

Ziua naţională: De la poezii şi defilări, la chinezării şi sărmăluţe gratis

Noi suntem români?

Trei culori puteai vedea pe străzile din oraşul Unirii- Alba Iulia: albastru, galben şi roşu. Steagul României era prezent peste tot, iar oameni obişnuiţi îl aşezau cu mândrie la ferestrele lor.

O mulţime de oameni aşteptau cu nerăbdare începerea festivităţilor şi între timp agitau neîncetat drapelul naţional. De undeva, de departe imnul României se auzea parcă venind dintr-o altă vreme. Poezii patriotice, muzică populară, bou la proţap , istorie şi fericire, aşa îmi aduc eu aminte un 1 decembrie de demult.

Eram micuţă atunci şi mă uităm cu admiraţie la oamenii îmbrăcaţi în port naţional cu şube groase atârnate pe umeri şi căciuli de lâna aşezate atent pe frunte. Feţele lor brăzdate aveau întipărite un zâmbet larg şi se uitau împrejur cu bucuria unui copil venit pentru prima dată la o serbare. Mâinile se odihneau pe toiagele mari şi din când în când, oamenii aceia mari ridicau privire la drapelul lor care flutură liniştit deasupra unei statui. Printre ei era şi un copil uimit de strălucirea şi de bucuria din ziua ţării în care s-a născut.

Erau prea mulţi oameni şi eu eram undeva în spate, mai zăream din când în când câte o căciulă de lâna şi vroiam să văd mai mult. Bunicul meu mi-a oferit un loc mai la înălţime pe umerii lui, dar nu era suficient vroiam să văd soldaţii pe care mi promisese mama, oamenii de la ţara şi pe cei îmbrăcaţi cum nu mai văzusem numai pe la stâna. Cu bunicul de mână, am început să îmi fac loc vitejeşte printre genunchii celorlalţi oameni până am ajuns în faţă. Nimeni nu părea deranjat de faptul că o mogâldeaţă striga că vrea să vadă oamenii aceia mari cu oi pe ei, toţi ochii erau îndreptaţi spre defilarea armatei care tropăia la unison şi spre ansamblurile de oameni imbrăcaţi tradiţional. Era şi nenea Iliescu prezent la spectacol şi apaluzele parcă întreceau intensitatea fanfarei care trecea cu mândrie prin faţă românilor.

De atunci, totul a început să se schimbe treptat. Nenea Iliescu nu prea mai vine de 1 decembrie la Alba Iulia şi nici ansamblurile de fluieraşi sau poeziile despre curajul neamului român nu mai sunt prezente, într-o zi în care ele erau atracţia principală.

Acum izul de istorie din piaţa de la Alba Iulia şi din toată România a fost înlocuit de un miros stricat de chinezării, porţii de mâncare gratuită, nepăsare şi dezgust. Cui îi mai păsa să îşi agaţe la balcon steagul românesc sau să asculte ore în şir, uneori în ploaie sau pe ninsoare ansamblurile de muzică populară venite din toate părţile ţării pentru a sărbători un moment unic în istoria României? Totul s-a schimbat, ţara s-a modificat şi o dată cu ea şi neamul românesc.
Evoluţia a fost treptată, de la poeziile recitate de Adrian Păunescu la concerte de muzică pop sau electronică, de la târguri cu obiecte tradiţionale, la tarabe cu chinezării, de la entuziasm la ură şi indiferenţă.

Până la urmă ce mai înseamnă 1 decembrie pentru români?

Majoritatea se bucură că au o zi liberă, că se mai pot relaxa puţin sau pot merge într-o miniexcursie la rude sau la munte, alţii se înghesuite pe la cozile interminabile de la fasolea cu cârnaţi şi sărmăluţele, date pe gratis de primării. Iar unii preferă să profite de oportunitate şi să transforme totul într-un spectacol politic, cu proteste şi demonstraţii.

Singurii care se mai bucură cu adevărat de această zi par a fi copii care îşi fac loc printre oamenii care asistă cu nostalgie la defilările armatei. Ei nu ştiu ce înseamnă 1 decembrie pentru România, dar oare noi mai ştim?

Focuri de artificii, bubuituri venite de la petarde, frig, aglomeraţie şi trafic blocat cam asta reprezintă acum Ziua Naţională a României pentru locuitorii ei.

În prezent, un 1 decembrie autentic nu mai are nimic de-a face cu istoria sau cu patriotismul, acum totul se rezumă la cine dă mai mult şi unde este concertul formaţiei preferate. Aglomeraţia, kitsch-urile şi vizitele în mall-uri au ajuns să definească o sărbătoare naţională care era iubită şi aşteptată cu mult entuziasm de toţi românii.

“A dispărut şi va dispărea în curând în totalitate tot ceea ce ţine de noţiunea de patriotism, nimeni nu mai are interes să ţină flacăra romanescă aprinsă. Lumea moare de foame şi nu mai ţine cont de nimic altceva”, spune Vasile Şeicaru, interpret şi compozitor de muzică folk şi fost membru al cenaclului Flacără.

El mai adaugă că un procent destul de mare din tinerii din ziua de azi nu ştiu ce înseamnă cu adevărat ziua de 1 decembrie, singurul lucru pe care îl pot spune despre această zi este că reprezintă Ziua Naţională a României, dar în rest ce s-a întâmplat la această dată este un mister pentru ei.

Anul acesta, la Alba Iulia festivităţile pentru Ziua Naţională au început pe 21 noiembrie, timp în care au fost organizate mai multe evenimente precum recitaluri de muzică populară, expoziţii, parade de porturi populare sau competiţii sportive.

Iar pentru ziua de 1 decembrie primăria a organizat o paradă culturală, o expoziţie gastronomică dar şi concerte. De la ora 14:00 în Alba se va ţine un spectacol de muzică populară urmată de un concert etno-rock, foc de artificii şi concerte de muzică uşoară cu Gino şi Alin Ignat.

La festivităţile din anul acesta au fost invitaţi şi unii dintre foştii membrii ai Cenaclului Flacără precum Vasile Şeicaru, Victor Socaciu sau Alexandru Ivanitchi.

Vasile Şeicaru spune că recitalurile lor sunt aşteptate de românii din Alba Iulia, dar că acest spectacol nu ar fi fost realizat dacă nu ar fi fost în preajma unui eveniment regretabil, şi anume moartea lui Adrian Păunescu.

Spre deosebire de alţi oameni importanţi ai României, Adrian Păunescu era prezent aproape în fiecare an la festivităţile de 1 decembrie din Alba-Iulia. “Se ducea acolo fără să îl cheme nimeni pentru că el a fost un patriot . Pleca pur şi simplu de acasă şi locul lui era acolo, se ducea şi recită în fiecare an poezii”, spune Vasile Şeicaru.

Prezenţa lui în Alba Iulia este un ultim omagiu adus lui Păunescu, omul datorită căruia Şeicaru spune că a devenit un cântăreţ folk.

Interpretul de muzică folk crede că românii nu mai ştiu ce înseamnă patriotismul, nici chiar politicienii. El regretă faptul că noţiunea de patriotism, de ţara s-a pierdut în această generaţie şi spune că pentru tineri a devenit hilar să poarte tricolor la piept aşa cum o făceau bunicii sau părinţii lor şi precum o fac cetăţenii altor ţări, cum ar fi America.

Acum, românii nu se mai mândresc cu ţara lor, cu neamul românesc, dimpotrivă au ajuns să dispreţuiască aceste origini şi să le fie ruşine de ele. Iar această atitudine se vede cel mai predominant în ziua de 1 decembrie pentru care nimeni nu mai are nici un interes.

Ziua Natională a Romaniei nu mai este un prilej de sărbătoare, ea a devenit o zi ca oricare alta, o zi în care drapelul nu mai flutură mândru la fiecare colţ de stradă, ci se ascunde ruşinat într-un colţ prăfuit dintr-o cămară sau mai este încă la fabrică pentru că nu îl vrea nimeni.

Românii au ajuns să le fie ruşine că sunt români, iar festivitatie din ultimii ani par să le alimenteze această atitudine pentru că nu mai oferă spectacole care să sublinieze tradiţiile şi istoria României ci care evidenţiază “manelizarea” şi comercializare ei.

Cu siguranţă ziua de azi nu se va încheia cu strigăte de bucurie şi oameni care merg spre casă fredonând imnul naţional. Acum avem parte de concerte de muzică electronică precum în Alba Iulia, sau orice alt gen de muzică comercială, menită să atragă publicul şi eventual să transmită un mesaj. Poate un discurs politic, poate cum să facem să depăşim criză economică, cum să economisim, ce să cumpărăm, orice subiect care nu are legătură cu istoria ţării noastre.

Aşa că singurul lucru care ne-a rămas este gândul unui 1 decembrie de demult si speranţa că în urmatorii ani nu vom ajunge până în punctul în care ne vom pierde în totalitate identitatea de români.

Trăiască România! Trăiască neamul românesc şi patriotismul lui!

Cele mai citite

Rezidențiat: Un sistem medical care strigă după ajutor

În timp ce peste 10.000 de candidați au susținut examenul de rezidențiat, România se confruntă cu un paradox cutremurător: avem un număr mare de...

Mircea Geoană, sprijinit de Sir George Iacobescu în cursa pentru președinția României

Sir George Iacobescu este singurul român înnobilat de Regina Marii Britanii pentru contribuțiile sale excepționale în domeniul caritabil, comunitar și al serviciilor financiare Mircea Geoană,...
Ultima oră
Pe aceeași temă