Tot mai multe informații oficiale și neoficiale conturează ideea că Guvernul vrea să relanseze proiectul Roșia Montană. Guvernanții au luat decizia, de principiu, de exploatare a resurselor minerale din zona Roșia Montană și încearcă să tatoneze terenul pentru a vedea reacția opiniei publice, afirmă surse din PSD.
Premierul Mihai Tudose a confirmat, recent, faptul că Guvernul vrea să blocheze dosarul depus de Guvernul Cioloș la UNESCO pentru a declara Roșia Montană arie naturală protejată. Mihai Tudose a spus că declararea de către UNESCO a zonei Roşia Montană ca arie protejată ar putea bloca eventuala exploatare a resurselor.
”Poate îl întrebaţi şi pe dl Cioloş de ce în ianuarie, înainte să plece, toată zona a declarat-o arie protejată natural şi a trimis hârtiile pe la UNESCO. Adică nu mai sapi o gropiţă acolo nici să sapi după râme, că e arie protejată. De ce a făcut-o, nu ştiu”, a spus Tudose.
”Vom încerca să retragem, să scriem că nu ne mai menţinem punctul de vedere, punându-ne într-o situaţie absolut ciudată faţă de organele internaţionale de profil. Dacă lucrurile rămân definitive, s-a închis. Acolo sunt zăcămintele noastre. Putea să o declare protejată pe la noi prin casă, iar noi o protejam, noi o deprotejam – puteam să spunem că acolo trăieşte ultima specie de libelulă şi apoi constatam că libelula nu mai e şi nu a lăsat moştenitori. Nu cred în coincidenţe”, a mai spus Mihai Tudose. Demersurile privind aria naturală protejată au fost inițiate de fostul ministru al Culturii, Corina Șuteu.
Răspunsul lui Tudose vine la scurt timp după ce senatorul USR, Mihai Goțiu, a dezvăluit că Guvernul Tudose are în plan retragerea dosarului Roșia Montană de la UNESCO. ”Actualii guvernanți se pregătesc să facă blat în litigiul de la Washington, pentru a nu se afla adevărul despre modul în care Gabriel Resources a cheltuit sute de milioane de dolari în România cu politicienii, experții, jurnaliștii și agențiile de publicitate și PR care au susținut proiectul minier”, a acuzat Mihai Goțiu.
Portițele din noua lege a minelor
Atacurile PSD la adresa guvernului tehnocrat par mai degrabă să facă parte dintr-o strategie de redeschidere a lucrărilor pentru exploatarea minieră de la Roșia Montană. Semnele de întrebare sunt accentuate și de proiectul Legii minelor, inițiat de Ministerul Economiei, pe vremea când instituția era condusă de actualul premier Mihai Tudose.
Draftul conține o serie de prevederi controversate. Astfel, este introdusă noțiunea de „proiect de interes public” care se referă la exploatarea resurselor strategice. Este vorba de zăcămintele care contribuie la asigurarea independenței energeticie, la dezvoltarea infrastructurii sau la punerea în aplicare a strategiei de securitate națională. În aceste cazuri, cei care vor să exploateze astfel de zăcăminte vor putea ocoli procedurile normale de obținere a autorizațiilor. Efectuarea de activități miniere pe terenurile unde sunt amplate arii naturale protejate, monumente istorice, culturale, religioase, situri arheleogice, pajiști pot fi executate cu avizul autorităților competente. Practic, ar fi anulate toate restricțiile din Legea minelor aflată în vigoare, care împiedică exploatarea unor zone precum Roșia Montană.
Gabriel Resources vrea despăgubiri uriaşe
Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a anunţat la finalul lunii iunie că va solicita despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani de la statul român. Într-un proces care se judecă la Washington, firma canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roşia Montană.
Guvernul PSD susține, acum, prin vocea premierului Tudose că includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO ar fi avantajoasă pentru RMGC în procesul cu România, pentru că ar dovedi că țara noastră a blocate defintiv investiția . “Includerea Peisajului Cultural Minier Roșia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO angajează statul în sensul punerii în valoare a sitului (management), dar nu în alt sens (de exemplu, excluderea vreunei activități), și nu crește riscurile arbitrajului dintre Gabriel Resources/RMGC și România”, a replicat fostul premier Dacian Cioloș.
Cine face lobby pentru firma canadiană
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.
Potrivit dezvăluirilor de pe site-ul sorinamatei.ro, compania ”Gabriel Resources Ltd.” a plătit 1,8 milioane de dolari pentru activități de lobby în Congresul SUA. Banii au fost achitați pentru promovarea intereselor miniere ale companiei în România, în condițiile în care proiectul aurifer de la Roșia Montană a fost sistat, iar disputa s-a mutat în instanță. În plus, unul dintre acționari, Beny Steinmetz are probleme cu legea și a fost arestat în Israel. Presa a relatat că Beny Steinmetz şi Tal Silberstein, fost consilier al mai multor politicieni, printre care Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu, erau acţionari în Gabriel Resources. Acuzaţii sunt implicaţi în dosare de corupţie şi în ţară noastră. Ambii sunt trimişi în judecată în dosarul retrocedării unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, în care este implicat şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Reprezentanţii mai multor ONG-uri din ţară au anunţat deja că vor ieşi în stradă pentru a protesta faţă de intenţia guvernului de a retrage dosarul Roşia Montană de la UNESCO.
Încercarea lui Ponta a aruncat România în aer
Proiectul de exploatare de suprafață se baza pe folosirea de cianuri pentru a extrage aurul, iar asta ar fi dus la dispariția a trei sate și distrugerea a patru munți. Chiar dacă a obținut licența în anul 2000, compania nu a reușit sa obțină toate aprobările necesare demarării proiectului pentru că nu s-a conformat legislației de mediu. Planurile guvernului Ungureanu în acest sens au fost criticate în moțiunea de cenzură a USL care a dus la debarcarea acestui Executiv. Liderul PSD Victor Ponta a promis, în campania din 2012, că va stopa proiectul, promisiune uitată odată ce alegerile au fost câștigate. Guvernul Ponta a aprobat un nou proiect la sfârșitul lunii august 2013 și l-a înaintat Parlamentului spre a fi supus votului. Planurile sale au generat proteste la care au participat mii de oameni. Ulterior, Ponta a încercat să se detașeze de subiect, afirmând că a inițiat proiectul în calitate de premier, dar în calitate de deputat se opune. Proiectul a fost abandonat.
Dosar blocat
Un procuror militar, Gheorghe Oancea, a demarat o anchetă asupra afacerii Roșia Montană, însă dosarul a fost blocat de autorități. El a susținut, într-un interviu, că în ajutorul firmei canadiene ar fi intervenit mai mulți oficiali, printre care și foștii miniștrii ai Industriei, Radu Berceanu și Călin Popescu Tăriceanu.
