Un fost funcţionar din Ministerul israelian de Externe a fraudat Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului cu câteva milioane de dolari. Afaceristul a fost prins şi extrădat după 10 ani.
Pe 26 iunie 2000, Tribunalul Suprem din Tel Aviv Yaffo emite un mandat internaţional de arestare pe numele lui Beno Sussman. Acuzaţia: fraudă în forma obţinerii de bunuri prin înşelăciune şi falsificare de documente. Fapta: în cursul aceluiaşi an, împreună cu alte persoane, dintre care unele au fost judecate şi condamnate, Sussman a folosit documente falsificate pentru a intermedia vânzarea mai multor terenuri aparţinând Patriarhiei Ortodoxe a Ierusalimului, condusă de Patriarhul Theofil. Prejudiciul astfel produs înaltei instituţii bisericeşti, considerată biserica-mamă a creştinătăţii, a fost evaluat la câteva milioane de dolari.
După ce autorităţile din statul evreu deschid o anchetă de amploare, operaţiunea se complică şi mai mult, întrucât Sussman dispare din Israel şi ajunge în România. Stabilit la Bucureşti, israelianul acţionează nestingherit, timp de aproape un deceniu, sub un nume nou – Beno Zisman. În timp ce autorităţile din Israel emit mandatul de arestare pe numele său, în România, Beno Sussman îşi deschide, în iulie 2000, o societate comercială. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Globus Investments SRL a avut sediul într-un apartament de pe Calea Victoriei, aflat tot în proprietatea lui Sussman. Obiectul principal de activitate al firmei, unul banal: comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun. Sussman a deţinut 50% din acţiuni, restul revenind partenerului său, un filipinez, Joy Jimenez. Cei doi au operat prin Globus Investments până în 2004, când societatea a intrat în procedură de faliment.
Născut la Buhuşi
Dincolo de căutarea unei ascunzători care să-l pună la adăpost de consecinţele anchetei penale de la Tel Aviv, pentru Beno Sussman sosirea în România echivala de fapt şi cu reîntoarcerea sa acasă. Potrivit informaţiilor deţinute de România Liberă, controversatul personaj s-a născut pe 23 august 1945 la Buhuşi, în judeţul Bacău.
Totuşi, după un deceniu în care a reuşit să păstreze o distanţă sigură faţă de anchetatorii care încercau să-i ia urma, Sussman a fost reţinut şi extrădat în urma unui schimb de documente între autorităţile judiciare de la Bucureşti şi cele de la Tel Aviv.
Totul începe pe 26 iunie 2010, când Ministerul de Justiţie al statului Israel transmite instituţiei omoloage din România cererea de extrădare a cetăţeanului Beno Sussman, alias „Zisman Beno”. Câteva luni mai târziu, pe 7 octombrie, procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti îl reţin pentru 24 de ore pe autorul fraudei care a prejudiciat Patriarhia ortodoxă de la Jerusalim. Tot în aceeaşi zi, Curtea de Apel Bucureşti emite un mandat de arestare pe numele acestuia, iar pe 14 octombrie dispune extrădarea lui Sussman în Israel. Pe 3 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie menţine decizia Curţii de Apel.
Contul din Elveţia
În faţa judecătorilor români, Sussman s-a apărat, susţinând că el însuşi ar fi fost prejudiciat într-o afacere cu terenuri făcută în Israel. Afaceristul le-a mai declarat magistraţilor că a primit o sumă de bani într-un cont din Elveţia, care acum este blocat, iar statul Israel ar încerca, de fapt, să-i confişte banii. În apărarea clientului său, avocatul lui Sussman atrage şi el atenţia că acuzaţiile sunt hazardate şi arată că omul pe care îl reprezintă este o persoană respectabilă. Singura dovadă a apărării: cv-ul lui Beno Sussman, care a deţinut în trecut calităţi oficiale în Ministerul israelian de Externe.
Beno Sussman susţine că a mai fost anchetat în Ro-mâ-nia în 2001 şi 2003, dar dosarele au fost închise.
