Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) l-a găsit pe ministrul de Externe, Teodor Baconschi, vinovat pentru discriminare, în contextul afirmaţiei sale legate de romi şi infracţionalitate şi l-a sancţionat cu un avertisment, au declarat, joi, pentru Mediafax, surse din instituţie.
„Am analizat, în consiliu, o plângere referitoare la afirmaţiile domnului Baconschi despre romi şi infracţionalitate şi am ajuns la concluzia că acestea reprezintă un act de discriminare”, au spus sursele citate.
Baconschi a primit drept sancţiune o recomandare, au precizat sursele citate.
„Sancţiunea pentru domnia sa a fost o recomandare, adică un fel de avertisment. Asta înseamnă că, la o eventuală abatere, va fi considerat recidivist şi va fi amendat, însă noi sperăm să nu se ajungă acolo”, au mai precizat sursele citate.
Acestea nu au putut preciza care a fost rezultatul exact al votului în cazul Baconschi.
Conform legii, ministrul de Externe poate contesta în instanţă decizia CNCD.
Mai multe zeci de organizaţii nonguvernamentale au cerut demisia sau demiterea ministrului de Externe, Teodor Baconschi, reprezentanţii acestora declarându-se nemulţumiţi de un fragment dintr-un discurs al demnitarului pe care îl consideră „rasist” şi în legătură cu care l-au reclamat la CNCD.
ONG-urile au fost nemulţumite de o declaraţie făcută de Teodor Baconschi în timpul întrevederii cu secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, în 11 februarie 2010, dar şi de un comunicat de presă al Guvernului, din aceeaşi zi, menit să informeze despre temele discuţiei dintre Emil Boc şi Lellouche.
„Vorbind despre comunitatea română din Franţa, ministrul Baconschi afirma, conform declaraţiei de presă de pe site-ul MAE: «Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie romă.» Ministrul asociază în mod direct infracţionalitatea cu etnia. Mai mult decât atât, într-o manieră de maximă gravitate, dă o explicaţie biologică asocierii în infracţionalitate, explicaţie caracteristică Germaniei naziste în motivarea Holocaustului”, scriau într-un comunicat din februarie reprezentanţii celor câteva zeci de organizaţii militante pentru drepturile omului care au sesizat problema.
În opinia reprezentanţilor acestora, Baconschi „nu este la curent cu faptul că asocierea infracţionalităţii cu etnia, acel «racial profiling», nu este nici în spiritul, nici în litera legii europene a secolului XXI pe care o invocă, dimpotrivă”.
Reprezentanţii ONG-urilor mai susţineau că asocierea etniei cu infracţionalitatea „lezează dreptul romilor la demnitate” şi încalcă normele româneşti, europene şi internaţionale în materia drepturilor omului.
Mai mult, declaraţiile de acest gen nu sunt o premieră în peisajul public românesc, susţineau ONG-urile, amintind de „cazul premierului Călin Popescu-Tăriceanu, sancţionat” la momentul respectiv de societatea civilă.
Protestul a fost iniţiat atunci de ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei, Alianţa Civică a Romilor din România (ACRR), Asociaţia ACCEPT, Centrul de Resurse Juridice şi Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, şi susţinut de alte câteva zeci de organizaţii care se ocupă de promovarea drepturilor omului.
În replică, Teodor Baconschi declara la o întâlnire cu reprezentanţii romilor, că nimic din convingerile sale nu are de-a face cu rasismul, dar că în calitatea sa nu poate să ignore sau să subestimeze semnalele critice primite din orice stat UE care se confruntă cu infractori.
„Domnul Lellouche a venit însoţit de trei parlamentari cu un mesaj foarte sever, acela că autorităţile franceze roagă autorităţile române să se mobilizeze pentru a diminua infracţionalitatea în cadrul comunităţii româneşti pentru că aceasta a atins un nivel ingrijorător”, spunea Baconschi. El adăuga că i-a transmis omologului francez că România nu are „cetăţeni de două categorii şi că încercarea de a cataloga în două grupe este extrem de periculoasă”.
Baconschi amintea că a subliniat în declaraţia de presă de la finalul întâlnirii cu Lellouche calitatea umană foarte bună a comunităţii româneşti din Franţa.
„Cuvântul «fiziologică» inducea o idee contrară celei speculate, respectiv că în comunitatea românească nu există o rată anormală. Intenţia mea a fost de a spune că în orice comunitate ai o rată de infracţionalitate obişnuită. Eu am ieşit în apărarea întregii comunităţi pe această idee – că nu există printre românii din Franţa, de etnie română sau romă, infracţionalitate mai mare ca în cea marocană sau, de altfel, din Franţa”, explica Baconschi.
El sublinia însă că, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, nu poate să ignore sau să subestimeze „semnalele critice primite din orice stat UE care se confruntă pe teritoriul său cu reţele de infractori, crimă organizată, cerşetorie”.
„Avem această problemă. A o ignora nu înseamnă a o rezolva. Sunt de acord cu un apel la luciditate de multe ori autocritică. Aşa cum şi eu am făcut adineauri mea culpa pentru o expresie răstălmăcită. Aşa şi eu vă rog să nu băgăm sub covor sau dulap problemele. (…) Trebuie să recunoaştem: există rasism, exisă xenofobie, există politicieni în fiecare ţară care sunt tentaţi să instrumentalizeze această problemă, să creeze ţapi ispăşitori şi să spună, pe fondul crizei economice, «Iată vinovaţii, iată de ce a crescut infracţionalitatea»”, mai spunea ministrul.
El adăuga că acest lucru nu este adevărat şi tocmai în acest context este necesară solidaritate în construirea unei strategii de îmbunătăţire a imaginii românilor în Europa.
La două săptămâni de la momentul la care Baconschi făcea aceste declaraţii, aproximativ 300 de persoane, cei mai mulţi romi, au organizat un protest în faţa Guvernului, cerând demisia ministrului Baconschi, pe care l-au acuzat de rasism. Participanţii la protestul de atunci au scandat, au făcut glume şi şi-au exprimat nemulţumirile faţă de afirmaţiile ministrului „de Extreme”.
