Liderii NATO şi Rusiei îşi iau sâmbătă, la reuniunea ce va avea loc în capitala Portugaliei, angajamentul unui nou început în relaţia loc lungă şi antagonistă, relatează BBC, potrivit NewsIn.
„Vom lăsa în urmă atât Războiul Rece, cât şi perioada post Războiul Rece şi vom merge înainte”, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, într-un interviu.
Şi Rusia este de părere că a venit momentul să colaboreze cu NATO, a precizat Rasmussen într-o înregistrare video publicată pe internet săptămâna aceasta.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev va participa la Consiliul NATO-Rusia de sâmbătă, reuniunea la cel mai înalt nivel dintre cele două părţi după conflictul dintre Moscova şi Tbilisi, din august 2008.
Războiul a început la numai câteva luni după ce NATO a convenit cu Georgia că aceasta poate deveni, la un moment dat, stat membru. Decizia a nemulţumit Moscova, care se teme încă de faptul că va fi înconjurată de state membre NATO. După căderea URSS, în 1991, Rusia a privit neputincioasă cum din ce în ce mai multe ţări din Europa de Est au aderat la alianţa militară occidentală.
Şi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, vorbeşte despre încheierea unei epoci a neîncrederii, un ecou al declaraţiilor pozitive de la sediul NATO.
La baza apelurilor pentru o nouă eră a cooperării se află o listă din ce în ce mai lungă de interese comune. Iar în fruntea acestei liste figurează Afganistanul. Moscova vrea la fel de mult ca NATO ca talibanii să fie eliminaţi şi ca Afganistanul să fie stabilizat, astfel încât ţara să nu mai poată fi folosită ca bază pentru grupările militante islamiste.
De la mijlocul anilor ’90, influenţa acestor grupări s-a extins în Asia Centrală şi în sudul Rusiei.
În plus, Moscova vrea să oprească fluxul de opiu din Afganistan, din care o mare parte ajunge în Rusia, unde numărul de dependenţi de heroină este îngrijorător. În acest scop, Moscova antrenează membri ai forţei de poliţie afgane.
Luna trecută, a anunţat şi că agenţii săi, alături de forţe afgane şi americane, au luat parte la un raid antidrog important, în cursul căruia au fost distruse laboratoare de heroină din apropiere de Jalalabad.
La summitul de la Lisabona, preşedintele Medvedev ar urma să fie de acord cu creşterea nivelului de asistenţă oferit pentru Afganistan, nu numai să ajute la combaterea traficului de droguri.
În ultimele săptămâni au avut loc negocieri şi în legătură cu extinderea rutelor de aprovizionare militară de pe teritoriul rus către bazele NATO din Afganistan. Acestea au fost deschise anul trecut, după ce Moscova şi Washingtonul şi-au luat angajamentul să îşi „reseteze” relaţiile.
„În prezent putem transfera bunuri (cu trenul, via Rusia – n.red.) către Afganistan”, a explicat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. „Dar, bineînţeles că ar fi mult mai eficient dacă am putea transporta bunuri şi din Afganistan. Am putea analiza şi o listă cu bunuri care pot fi transportate… dar, în această etapă, nu putem intra în detalii”, a adăugat el.
Ruta de aprovizionare prin Rusia a devenit vitală pentru NATO, în condiţiile în care convoaiele militare care călătoresc pe un drum alternativ, prin Pakistan, sunt vizate din ce în ce mai des de atacuri.
NATO vrea şi ca Rusia să ofere forţelor armate afgane elicoptere, de care acestea duc lipsă. „Unul dintre cele mai sigure moduri de a te mişca în Afganistan este cu elicopterul”, a explicat Kurt Volker, fost ambasador american la NATO. „Iar ruşii au o mare capacitate din acest punct de vedere”, a adăugat el.
Moscova s-a oferit să furnizeze cel puţin 20 de elicoptere militare şi să antreneze piloţii afgani, dar acordul a fost amânat de insistenţa Rusiei de a fi plătită pentru aproape toate aparatele.
Iar acesta nu este singurul preţ pe care îl cere Moscova pentru cooperarea în Afganistan. „Rusia încearcă să facă un schimb… NATO are nevoie de Rusia în Afganistan. În schimb, Rusia vrea să nu existe discuţii privind o extindere a NATO în fostele republici sovietice. În al doilea rând, ca NATO să susţină o parte din interesele Rusiei în domeniul securităţii europene – precum limitarea extinderii infrastructurii militare americane în Europa de Est şi limitarea desfăşurării de elemente antirachetă ale SUA sau NATO în Europa de Est”, a explicat Dmitri Suslov, expert militar la Consiliul pentru politică externă şi de apărare de la Moscova.
Aceasta este o listă lungă şi va testa limitele actualei refaceri a relaţiilor dintre cele două părţi. Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a descris negocierile privind apărarea antirachetă drept dificile. „Problema este că până şi membrii NATO au diviziuni privind cum ar trebui să fie sistemul, ce interval de timp există şi ce fonduri sunt necesare”, potrivit lui Rogozin.
Summitul de la Lisabona ar putea fi un pas important înainte în relaţiile dintre Rusia şi NATO. Însă sunt aşteptate negocieri dure înainte ca cei doi foşti adversari să înceapă să coopereze în mai multe dosare de securitate.
