România ezită să participe la ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace, câştigat de un dizident chinez anticomunist, de teama represaliilor economice şi diplomatice ale Beijingului.
Au trecut patru zile de când România ar fi trebuit să răspundă invitaţiei de a participa la decernarea Premiilor Nobel, organizată la Oslo, Norvegia. La bază stau controversele internaţionale care planează în jurul laureatului Nobel pentru Pace, activistul chinez Liu Xiaobo, plasat de autorităţile de la Beijing în detenţie pentru „incitare la subminarea puterii de stat”. Anunţul câştigătorului ales de Comitetul Nobel a înfuriat China, care l-a numit pe Liu Xiaobo „infractor”, şi, reamintind care este forţa sa economică, a avertizat comunitatea internaţională să nu frecventeze ceremonia.
În aceste circumstanţe, România încă ezită să răspundă invitaţiei cu da sau nu, în timp ce Franţa, Marea Britanie, Germania, Suedia şi Olanda şi-au confirmat prezenţa. Au respins, în schimb, invitaţia: China, Rusia, Kazahstan, Cuba, Maroc şi Irak. Contactat de RL, ministrul de Externe Teodor Baconschi, a confirmat că nu s-a luat o decizie finală, iar în cazul în care ne vom prezenta, sigur reprezentarea nu va fi la nivel de şef de misiune. Predecesorul lui Baconschi la MAE, Cristian Diaconescu, susţine că ar fi trebuit consultaţi partenerii din UE pentru o poziţie comună. Potrivit unor oficiali români, Bucureştiul se teme că prezenţa unui oficial ar putea fi interpretată de puterea comunistă de la Beijing o ofensă.
„Suntem în aceeaşi barcă”
Acest lucru, în ciuda faptului că de 20 de ani câştigătorul de acum al Nobelului pentru pace, Liu Xiaobo, a promovat aplicarea drepturilor omului în China, a participat la protestele din piaţa Tiananmen, în 1989, şi a fost unul dintre autorii Cartei 08, un manifest pentru democratizarea Chinei. Xiaobo este condamnat la 11 ani de închisoare, iar soţia sa este consemnată la domiciliu. În urmă cu trei zile, Ministerul de Externe român anunţa că „analizează, împreună cu celelalte state membre UE, posibilitatea de a participa la ceremonie”. Nici ieri, oficialii instituţiei încă nu se hotărâseră. Contactate de RL, Ambasada României la Oslo nu a clarificat cum va reacţiona diplomaţia românească în cele din urmă, iar cea de la Beijing a refuzat să ne transmită dacă a primit vreun avertisment de la chinezi.
Cert este că săptămâna trecută, cu ocazia vizitei în România a vicepreşedintelui Adunării Naţionale a Chinei, Simayi Tieliwaerdi, Emil Boc declara că doreşte relaţii economice strânse cu China, în această perioadă de criză economică. La aceste relaţii face referire şi deputatul Marius Rogin, membru al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor: „Prin prezenţa noastră la ceremonie, bănuiesc că am recunoaşte activitatea disidentului. Noi, din moment ce am declarat că suntem în aceeaşi barcă cu China, nu putem avea atitudini contrare celor afirmate”. Rogin declară, cu mândrie chiar, că marea putere o vede în România pe sora sa: „China a declarat că România este una dintre ţările sale surori. China s-a oferit să ne pună la dispoziţie, pentru dezvoltarea unei zone româneşti în Shanghai, oricâte hectare avem nevoie, pentru comerţ, industrie, tot ce vrem”.
