Într-un viitor nu prea îndepărtat am putea folosi antimateria pentru a rezolva problemele energetice ale planetei şi poate chiar să călătorim prin spaţiu. Asta deoarece energia produsă de anihilarea unei cantităţi mici de materie cu antimaterie ar fi mult mai mare decât cea produsă de combustie.
Drumul de la Pământ la Lună ar putea fi parcurs mai repede decât cel de la Bucureşti la Satu Mare.
Cercetătorii de la CERN, Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare, au reuşit să izoleze, pentru două zecimi de secundă fiecare, 38 de atomi de antimaterie (antihidrogen), potrivit BBC.
Atomii de antihidrogen mai fuseseră produşi şi înainte, dar au fost instantaneu distruşi când au întâlnit materie obişnuită, neputând fi studiaţi. Fiecare particulă, fie că este vorba de proton, neutron sau electron, are particula sa opusă.
Antiparticula electronului este pozitronul, folosit, de exemplu, în tomografia cu emisie de pozitroni (TEP).
Unul dintre marile mistere din fizică este de ce Universul este creat din atât de multă materie şi atât de puţină antimaterie, deşi cantităţi egale ar trebui să fi fost create odată cu naşterea Universului.
Producerea de particule de antimaterie, cum ar fi pozitronii şi antiprotonii, a devenit o practică uzuală în laborator, dar asamblarea de particule astfel încât să formeze atomi de antimaterie este mult mai dificilă.
Este greu să menţii un atom de antihidrogen, format dintr-un antiproton şi un pozitron, deoarece acesta nu trebuie să vină în contact cu materia.
În timp ce atomii de materie poţi fi izolaţi folosind câmpuri electromagnetice, lucrurile se schimbă când vine vorba de antihidrogen.
„Atomii sunt neutri din punct de vedere electric, dar au un mic câmp magnetic”, explică Jeff Hangst de la Unversitatea Aarhus din Danemarca, unul din participanţii la experimentul de izolare a antimateriei.
„Puteţi să vă gândiţi la atomi ca la nişte ace de busolă care pot fi deviate de câmpuri electromagnetice. Noi construim o „sticlă magnetică” în jurul lor şi dacă nu se mişcă prea repede, atunci reuşim să-i izolăm”, a mai precizat cercetătorul.
Astfel de câmpuri magnetice sunt foarte puternice, astfel că trucul este să facem atomi de antihidrogen care nu au foarte multă energie şi se mişcă mai greu, iar noi putem să-i izolăm.
Echipa a demonstrat că printre 10 milioane de antiprotoni şi 700 de milioane de pozitroni s-au format şi 38 de atomi de antihidrogen, care au rezistat cam două zecimi de secundă fiecare.
Următorul pas este producerea a mai multor atomi care să reziste mai mult în „capcană”, pentru a putea fi studiaţi.
Gerald Gabrielse de la Universitatea Harvard a condus una dintre echipele de cercetători care a produs antihidrogen, pentru prima oară în 2002, şi au propus ca soluţie folosirea „sticlei magnetice” pentru izolarea antimateriei.
