Reprezentanţii societăţii RAFO nu mai contestă achitarea omului de afaceri Corneliu Iacobov. Decizia managementului rus al companiei este însă neaşteptată şi ridică numeroase întrebări.
Evoluţie-surpriză în procesul în care omul de afaceri Corneliu Iacobov este acuzat de prejudicierea companiei RAFO Oneşti cu peste 240 miliarde lei vechi: preşedintele RAFO, Miroslav Dermendjiev, a retras contestaţia la hotărârea prin care Tribunalul Bucureşti l-a achitat, în 2008, pe Iacobov. Mutarea este neaşteptată, ridică numeroase semne de întrebare şi a venit cu câteva săptămâni înainte de judecarea apelului în care Curtea de Apel va decide dacă menţine sentinţa de achitare sau îl condamnă pe Corneliu Iacobov.
Efectele renunţării
Ce se află însă în spatele schimbării radicale a poziţiei RAFO faţă de Corneliu Iacobov? Specialiştii contactaţi de RL arată că, practic vorbind, demersul nu îl ajută pe Iacobov să scape de răspunderea penală, dar nici pe procurori. „Curtea de Apel poate admite apelul Parchetului, îl poate condamna pe Iacobov, iar o dată cu sentinţa, l-ar putea obliga pe cel judecat să plătească prejudiciul stabilit prin expertiză. Pe de altă parte, modul în care este formulată declaraţia RAFO nu ajută nici parchetul. Asta, întrucât simplul fapt că prin renunţarea la apel se poate înţelege şi că RAFO este de acord cu sentinţa de achitare a lui Iacobov, deci nici nu ar avea alte pretenţii”, explică surse judiciare.
Avocaţii consultaţi de RL arată, totodată, că magistraţii care judecă procesul RAFO ar putea invoca, şi ei, faptul că oficialii societăţii nu au anunţat expres că renunţă la pretenţiile solicitate, atunci când s-au constituit parte civilă, ci doar la o cale de atac. Prin urmare, spun specialiştii, judecătorii ar putea interpreta mutarea RAFO prin aceea că societatea îşi menţine pretenţiile iniţiale: recuperarea de la Corneliu Iacobov a peste 240 de miliarde de lei vechi. În acest contest, sursele RL atrag atenţia că la mijloc ar putea fi vorba inclusiv de o înţelegere neoficială între Iacobov şi RAFO, prin care omul de afaceri să se angajeze să achite o bună parte din prejudiciul reclamat. Contactaţi de România Liberă, avocaţii lui Corneliu Iacobov nu au dorit să facă nici un comentariu. Apropiaţii omului de afaceri susţin, în schimb, că demersul RAFO nu ar avea la bază nici o înţelegere subterană.
„S-au scos lucruri din context pentru a se ajunge la achitare”
În dosarul Rafo, procurorii i-au deferit justiţiei pe Corneliu Iacobov, Toader Găurean, Liliana Luchian şi Marin Marin, sub acuzaţiile de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, spălare de bani, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi, respectiv, mărturie mincinoasă. Potrivit rechizitoriului, Corneliu Iacobov, Toader Găurean – administrator unic la SC Rafo SA, Liliana Luchian şi Marin Marin sunt acuzaţi că, între 2000 şi 2003, s-ar fi asociat în vederea prejudicierii Rafo cu peste 240 miliarde de lei vechi. Pe 2 noiembrie a.c., Curtea de Apel Bucureşti a dezbătut apelul formulat de către DIICOT împotriva sentinţei de achitare a lui Corneliu Iacobov.
Acesta fusese acuzat iniţial, în dosarul instrumentat de actualul secretar de stat din Ministerul Justiţiei, Alina Bica. Tribunalul Bucureşti a decis însă că activităţile lui Iacobov nu sunt fapte penale, iar Iacobov a scăpat de obligaţia de a restitui banii. Ulterior, procurorii DIICOT au cerut condamnarea lui Corneliu Iacobov, invocând faptul că magistraţii Tribunalului Bucureşti nu au analizat corect dosarul, atunci când au decis achitarea. „Practic, nu s-a urmărit decât spălarea inculpaţilor. Nu s-a făcut o analiză de ansamblu a probatoriului, ci s-au scos lucruri din context, pentru a se ajunge la achitare”, a susţinut, zilele trecute, procurorul DIICOT la Curtea de Apel.