Cu o prezenţă redusă în comparaţie cu delegaţiile celorlalte ţări membre UE, şi cu o activitate încă „nesatisfăcătoare”, eurodeputaţii români nu au reuşit să fructifice potenţialul de influenţă pe care li-l conferă numărul de reprezentanţi şi funcţiile deţinute. În privinţa prezenţei, potrivit raportului publicat ieri de Institutul European pentru Democraţie Participativă Qvorum, deşi s-a înregistrat o uşoară ameliorare faţă de anul trecut (când delegaţia României a ocupat locul 26 din 27), şi la începutul celui de-al doilea an de mandat prezenţa a fost scăzută.
Ioan Mircea Paşcu şi Vadim Tudor, campioni la absenţe
Potrivit studiului, la şedintele plenare din perioada 6 septembrie-21 octombrie, cea mai scăzută prezenţă, de 46,15%, au înregistrat Corneliu Vadim Tudor (PRM) şi Ioan Mircea Paşcu (PSD). Ei sunt urmaţi în „clasamentul” absenţelor de George Becali (PNG-CD, 53,85%) şi Rareş Niculescu (PDL, 69,23%). La polul opus, cu prezenţă de 100%, găsim 14 din cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European: Marian-Jean Marinescu, Monica Macovei, Iosif Mantula, Cristian Preda, Traian Ungureanu şi Elena Oana Antonescu (PDL), Sabin Cutaş, Viorica Dăncilă, Victor Boştinaru, Silvia Ţicău şi Ioan Enciu (PSD+PC), Renate Weber (PNL), Csaba Sogor şi Iuliu Winkler (UDMR). Per ansamblu, delegaţia României a avut o prezenţă de 86,71%. Cei mai conştiincioşi eurodeputaţi au fost cei din Finlanda şi Danemarca (97,44% prezenţă), urmaţi de cei din Slovenia (96,83%) şi Portugalia (95,96%).
Implicare şi influenţă reduse
În ceea ce priveşte activitatea propriu-zisă a eurodeputaţilor, Institutul European pentru Democraţie Participativă Qvorum a analizat şapte indicatori: rapoarte redactate, opinii, rapoarte amendate, întrebări adresate Comisiei Europene şi Consiliului Uniunii Europene (în care sunt reprezentate guvernele statelor membre), declaraţii scrise, moţiuni de rezoluţie şi discursuri în plen. Dintre toate acestea, cea mai mare implicare a vizat activităţile ce nu presupun sprijinul politic al colegilor de grup politic european. Concret, este vorba de luările de cuvânt (România se află pe locul 4), de propuneri de rezoluţii (locul 5), amendamente (locul 6) şi întrebări (locul 14). În schimb, la cea mai importantă şi de substanţă „latură” a activităţii de europarlamentar, alocarea de rapoarte, delegaţia României nu mai stă aşa de bine, situându-se pe poziţia a 15-a, cu o medie de 1,72 rapoarte redactate/eurodeputat. Obţinerea calităţii de raportor este considerată cel mai elocvent indicator al influenţei deţinute la un moment dat de un eurodeputat, iar opinia exprimată de acesta îşi pune decisiv amprenta asupa textului final al propunerii ce va fi adoptate. Referitor la rapoarte, în perioada 14 iulie 2009-14 iulie 2010, cele mai multe au fost redactate de liberali (o medie de 3,66 rapoarte/eurodeputat).
De la Bucureşti, activitatea se vede înfloritoare
„Eu ştiu că europarlamentarii noştri sunt foarte harnici şi conştiincioşi, iar noi lucrăm foarte bine cu ei”, a fost reacţia vice-preşedintelui PDL, Gheorghe Flutur. Întrebat dacă partidul îi va sancţiona pe cei cu activitate slabă în PE, acesta a arătat că nu există asemenea prevederi în statut. „Cei care îi sancţionează sunt alegătorii. Cred că fiecare dintre ei trebuie să se gândească la ce a făcut bine şi ce nu, cum şi-a ajutat ţara din Parlamentul European, dacă şi-a finalizat proiectele pe care şi le-a propus şi dacă mai merită un mandat”, a declarat Flutur pentru România Liberă. La fel se văd lucrurile şi din tabăra PSD. „Noi nu sancţionăm nici parlamentarii români, nici primarii, nici europarlamentarii pentru activitatea lor. Instituţiile în care lucrează îi pedepsesc administrativ şi electoratul la vot. Dar avem un secretar care ţine evidenţa proiectelor şi activităţii membrilor de partid cu funcţii”, ne-a declarat şi Radu Moldovan, purtătorul de cuvânt al PSD.
