PSD şi PNL vor ataca din nou Guvernul ca urmare a asumării răspunderii pe Legea educaţiei, demers considerat neconstituţional de cele două partide.
Contestată de sindicate şi aplaudată de societatea civilă, noua Lege a educaţiei aduce modificări de substanţă actualului sistem de învăţământ. Astfel, învăţământul obligatoriu va fi de zece clase (cu grupă pregătitoare la grădiniţă şi clasa a noua la gimnaziu), iar părinţii ai căror copii absentează de la ore vor fi amendaţi cu sume până la o mie de lei. O altă noutate adusă de proiectul Funeriu îi vizează pe directorii de şcoli, cărora li se permite totuşi afilierea politică, dar li se interzice să deţină funcţii de conducere într-un partid. În proiectul iniţial, aceştia nu aveau voie deloc să facă politică. Guvernul a acceptat cu doar o seară înaintea asumării câteva amendamente dintre cele peste o mie depuse de parlamentari, astfel că, pe alocuri, proiectul a devenit mai puţin tranşant. Astfel, una dintre cele mai controversate prevederi, care viza desemnarea rectorilor prin concurs, a fost modificată în sensul că universităţile vor avea de ales între două modele distincte: scrutinul universal (rector ales de comunitatea academică) sau modelul corporatist (concurs jurizat de o comisie de experţi). Oricum ar fi, prevederea ţinteşte în clanurile universitare. Au fost acceptate şi controversatele amendamente UDMR, care permit predarea istoriei şi geografiei în limba maghiară. Cele două au fost monedă de schimb pentru susţinerea Guvernului la moţiune.
Textul noii moţiuni va fi scris de Ecaterina Andronescu
Atacurile concertate împotriva guvernului Boc au prins Legea educaţiei la mijloc, într-un spectacol à la Caragiale în Parlament. Pe de-o parte, opoziţia a încercat să boicoteze şedinţa plenului în care Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea educaţiei, iar de cealaltă parte, puterea a numărat aleşii din sală cam ca Pristanda. După ce a eşuat în încercarea de a amâna demersul Executivului în Birourile Permanente reunite, opoziţia a părăsit şedinţa, lăsând arcul guvernamental să constate lipsa de cvorum. Cu toate acestea, vicepreşedintele Camerei, Ioan Oltean (PDL), a refuzat să facă apel nominal, permiţându-i lui Emil Boc să continue cu asumarea. „Curtea Constituţională a decis că această asumare este neconstituţională întrucât nu respectă o serie de condiţii care trebuie întrunite. Între altele, urgenţa unei elaborări legislative în domeniu care să aibă aplicabilitate imediată”, a justificat boicotul opoziţiei liberalul Călin Popescu Tăriceanu. „Dacă există vreun text constituţional care prevede amânarea asumării până când se pronunţă Curtea Constituţională, vă rog să-l invocaţi”, a replicat Emil Boc de la microfonul plenului. Atitudinea Guvernului a determinat partidele de opoziţie să-şi unească din nou forţele şi să se pregătească de o nouă moţiune de cenzură, pe care vor să o depună chiar astăzi.
Verdictul CCR ar putea zădărnici demersul Guvernului
Chiar dacă moţiunea de cenzură asupra Legii educaţiei nu va avea succes, există însă şi testul de constituţionalitate. Judecătorii CCR vor oferi un răspuns opoziţiei abia săptămâna viitoare cu privire la posibilitatea ca o lege de importanţa Legii educaţiei să fie adoptată prin angajarea răspunderii, şi nu prin dezbateri şi vot în Parlament. Curtea a fost solicitată să se pronunţe asupra conflictului juridic de preşedintele Senatului, Mircea Geoană (PSD). Acesta a invocat o decizie din noiembrie 2009, urmare a unei alte moţiuni, prin care CCR spunea că Executivul poate apela la angajarea răspunderii numai în cazuri excepţionale. „La această modalitate simplificată de legiferare (angajarea răspunderii pe un proiect – n.r.) trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă”, a explicat Curtea Constituţională în noiembrie 2009. Totuşi, faţă de momentul deciziei de atunci, există o modificare: actuala coaliţie la putere „deţine” majoritatea, prin numirile de judecători făcute la Curtea Constituţională.
