WikiLeaks a dat o nouă lovitură de presă, difuzând sute de mii de documente secrete aparţinând armatei americane care dezvăluie cazuri de tortură în Irak.
Site-ul internet WikiLeaks, specializat în difuzarea de documente ultrasecrete, este autor a numeroase „scoops” de la fondarea sa în 2006, şi a căpătat o amploare mondială, în ultimele luni publicând mii de documente secrete aparţinând armatei americane. Ultima lovitură: publicarea, vineri, a 400.000 de documente confidenţiale, „cele mai masive scurgeri de informaţii din istoria armatei americane”, care dezvăluie numeroase cazuri de tortură comise de irakieni şi acoperite de armata americană. Urmarea imediată este accentuarea presiunii asupra Statelor Unite din partea altor state şi a ONG-urilor pentru drepturile omului care au cerut Administraţiei Obama să ofere propriul răspuns şi să deschidă o anchetă pentru elucidarea cazurilor expuse.
Fondatorul site-ului şi redactor-şef este un misterios australian, Julian Assange, cu un parcurs tulbure şi care a acumulat dezvăluiri din Irak până în Kenya, trecând prin Islanda, Guantanamo şi războiul din Afganistan. El a precizat că difuzând cele 400.000 de documente, WikiLeaks caută „adevărul”. Publicarea în iulie a primelor documente militare secrete privind războiul din Afganistan, site-ul a provocat o furtună mediatică şi a declanşat criticile Pentagonului care l-a acuzat de iresponsabilitate şi de punerea în pericol a militarilor şi a civililor. Şi de această dată, oficiali americani, britanici şi australieni au denunţat un pericol pentru trupele din teren, dar surse WikiLeaks au precizat că toate numele şi localităţile din documente au fost şterse tocmai pentru a nu periclita viaţa cuiva.
Sâmbătă, în cursul unei conferinţe de presă, păstrată secretă până în ultimul moment şi organizată în cel de al patrulea subsol al unui mare hotel din Londra, Assange s-a referit la secretul menţinut de armata americană asupra cazurilor de tortură şi al bilanţurilor pierderilor civile. A acceptat să participe la un show CNN, dar a părăsit platoul după ce a avertizat reporterul. „Voi pleca dacă vei continua să contaminezi interviul extrem de serios privind moartea a 104.000 de oameni cu atacuri contra persoanei mele”. El face obiectul unei anchete judiciare după acuzaţii de agresiune sexuală în Suedia, ceea ce Assange dezminte categoric vorbind de o „înscenare”. Mai mulţi colaboratori şi voluntari care au demisionat îl acuză de autoritarism.
Născut în Australia, Julian Assange a avut o copilărie nomadă, părinţii săi, militanţi contra războiului din Vietnam, însoţind un teatru ambulant, ceea ce a făcut ca Julian să frecventeze 37 de şcoli, potrivit media australiene. În adolescenţă a fost atras de spaţiul virtual, descoperindu-şi talentul de pirat informatic. Ca hacker este prins de poliţie, promite corectitudine şi devine consilier în securitate. Este atras de jurnalism şi fondează WikiLeaks în 2006. Personaj insesizabil, el merge dintr-o capitală în alta, cazându-se la prieteni sau simpatizanţi, evită apariţiile publice şi este dificil de contactat, folosind mai multe telefoane cărora le schimbă des numerele. Face turul globului, din Londra la Nairobi, din Amsterdam în California, escalele privilegiate fiind Islanda şi Suedia, unde beneficiază de susţinere şi de legislaţii favorabile.
La conferinţa de la Londra, însoţit de bodygarzi şi avocaţi, el a avertizat că „nu va tolera” atacuri contra libertăţii presei, denunţând „ameninţările” americane de a-i aduce în faţa justiţiei pe cei care difuzează documente secrete ale armatei privind tortura în Irak.
