Descendent dintr-o familie domnească, Petru Movilă, mitropolitul Kievului, a creat numeroase punţi culturale între Răsărit şi Apus.
Una dintre cele mai importante personalităţi din istoria Bisericii Ortodoxe din secolul al XVII-lea a fost un român. Este vorba de mitropolitul Petru Movilă. Coborâtor din familia domnească Movilă, de unde au provenit şi adversarii lui Mihai Viteazu, Simion Movilă şi Ieremia Movilă, Petru Movilă a ales cariera ecleziastică. Iar el a ajuns să ocupe unul dintre cele mai prestigioase posturi din lumea ortodoxă, cel de mitropolit al Kievului. În această calitate, Petru Movilă a desfăşurat o activitate culturală remarcabilă, care poate fi comparată doar cu zelul noilor biserici protestante ori cu Contrareforma sau Renaşterea catolică. Întocmai ca în cazul ierarhilor occidentali, Petru Movilă nu s-a preocupat doar de păstorirea spirituală a credincioşilor săi, ci şi de ridicarea lor prin cultură. Cea mai importantă ctitorie a sa, din acest punct de vedere, este Academia Duhovnicească din Kiev, care a impus o nouă tendinţă în lumea ortodoxă. Academia oferea studii de un nivel comparabil cu cel al şcolilor create de părinţii Renaşterii catolice, iezuiţii. Aceştia au înfiinţat, de altfel, şi prima universitate din spaţiul românesc, Colegiul iezuit din Cluj, din anul 1581, azi Universitatea Babeş-Bolyai.
O viaţă zbuciumată
Petru Movilă s-a născut în anul 1596, ca fiu al domnitorului Simion Movilă, impus de polonezi pe tronul Ţării Româneşti, în locul lui Mihai Viteazu. Familia Movilă s-a refugiat în Polonia în timpul domniei în Moldova a lui Ştefan Tomşa. Liov este locul unde Petru Movilă a urmat cursurile Colegiului Frăţiei Ortodoxe. În anul 1622, regele Poloniei, ardeleanul Sigismund Bathory, l-a susţinut pe Petru Movilă pentru a deveni domnitor al Moldovei. Numai că tânărul vlăstar domnesc a ales o altă cale. În anul 1627, el s-a călugărit în Mănăstirea Pecerska din Kiev. În acea epocă, Ucraina făcea parte din Polonia. Peste doar trei luni, Petru Movilă a devenit arhimandrit, iar în anul 1632 el a fost ales mitropolit al Kievului. În această calitate, Petru Movilă a produs mari schimbări. După exemplul iezuiţilor, el a introdus în lumea ortodoxă umanismul occidental, inclusiv studiul limbii latine. El însă nu a renunţat la identitatea sa confesională ortodoxă. Mitropolitul Petru Movilă a tipărit şi a răspândit cărţi bisericeşti în tot Răsăritul ortodox şi a redactat, tot după modelul catehismului catolic, Mărturisirea Ortodoxă. Această operă dogmatică a fost aprobată, în anul 1642, de un sinod pan-ortodox şi a devenit carte de căpătâi pentru ortodocşii din toată lumea. În anul 1633, Petru Movilă a înfiinţat la Kiev Academia Movileană, cea mai bună şcoală a timpului din lumea ortodoxă. „Mitropolitul Petru Movilă nu voia o occidentalizare a culturii şi a ortodoxiei, ci el a prescris noi metode de lucru şi a preluat unele idei noi care veneau din Apus”, potrivit preotului ortodox Ştefan Alexe. Pentru meritele sale, Petru Movilă a fost înălţat la cinstea altarelor.
