Casele noastre sunt influenţate decisiv de factorii de mediu. În raport cu punctele cardinale, cu sensul vânturilor dominante şi al precipitaţiilor, casa va trebui orientată cât mai judicios, pentru a se favoriza aportul gratuit de energie, evitându-se deschiderile de la faţade spre nord.
În ceea ce priveşte amplasamentul, proiectantul unei construcţii ar trebui să solicite constatări precum: valoarea emisiilor de radon din sol, distanţa faţă de haldele de steril sau zgură şi direcţia vântului dominant, calitatea apelor subterane şi a celor geotermale când acestea sunt utilizate casnic. De asemenea, folosirea materialelor de construcţie fără emisii radioactive, asigurarea etanşării clădirii faţă de eventualele aporturi nedorite de gaze din sol, realizarea unei ventilări care să ducă la diminuarea noxelor, folosirea unor sisteme de încălzire care să nu aibă efecte de mediu negative sunt tot atâtea „reguli de aur.” Atenţie la faptul că multe tipuri de roci, cum sunt cele vulcanice de culoare deschisă, rocile şistoase închise la culoare, cele sedimentare care conţin fosfaţi şi rocile metamorfice derivate din acestea, au concentraţii ridicate de uraniu.
Dacă nu poate fi totuşi evitată construirea unui imobil pe un teren unde, prin măsurători specifice, s-au semnalat radiaţii nocive semnificative, se poate controla menţinerea concentraţiilor sub limita maximă prin diferite soluţii constructive. Pentru încăperile care vin în contact cu astfel de soluri, trebuie realizată o suprafaţă cât mai bine etanşeizată a fundaţiilor, subsolurilor, pardoselilor şi pereţilor. În cazul radonului gazoz (care are o mobilitate mai mare decât uraniul sau radiul, fixate în substanţa solidă a rocilor şi solului), pardoseala din beton devine o barieră; acesta se va ridica deasupra solului, migrând prin punctele slabe, cum ar fi neetanşeităţile, fisurile şi alte goluri.
Prin diminuarea eventualelor acumulări de radon din incinte, se realizează o ventilare adecvată cu mult aer proaspăt. Acest lucru este important mai ales în cazul sistemelor de ferestre şi uşi etanşe, care prezintă, faţă de geamurile în stil clasic, o ventilare naturală mult micşorată, favorizând acumulări negative de radon, bioxid de carbon etc. Tot legat de amplasamentul casei, civilizaţii precum cea asiatică sau romană antică iniţiau anumite cercetări şi măsurători radiestezice pentru stabilirea locurilor optime ridicării construcţiilor, creşterii animalelor sau cultivării plantelor. În tradiţia populară românească există există fântânarii şi vestita nuia de alun, care indicau locurile bune pentru săparea fântânilor şi alte diverse locaţii prielnice. Radiesteziştii oferă consiliere în amenajarea încăperilor, în special poziţionarea paturilor.
Factorii climaterici
Umiditatea, vânturile, altitudinea şi soarele au o influenţă importantă asupra formei de arhitectură. Factorii ca temperatura medie, precipitaţiile, umiditatea, numărul mediu anual al zilelor însorite, amplasamentul terenului, calitatea solului şi a subsolului etc pot chiar condiţiona dispunerea camerelor din casă: zona de zi, dormitoarele, camerele tehnice. În funcţie de zonă (regiune), construcţia va avea un anumit tip de acoperiş, şi anume cel mai adecvat condiţiilor respective. În zone cu umiditate difuză, de exemplu, acoperişul nu va avea nici pante mari şi nici streşini accentuate. Acoperişul va avea înclinări mari acolo unde cantitatea mare de apă trebuie evacuată rapid. Sistemul teraselor, practicat în partea nordică a ţării, unde diferenţele de temperatură produc deteriorări (ale teraselor), obligă deseori la reparaţii şi nu întotdeauna eficiente. De asemenea, acest sistem nu asigură protecţie împotriva căldurii excesive a razelor soarelui şi nici nu protejează zidurile de ploaie. Factorii climaterici determină alegerea unor anumite materiale, grosimea pereţilor şi chiar sistemul constructiv. O locuinţă cu ziduri groase este călduroasă iarna (realizându-se economie de combustibil) şi răcoroasă vara.
Soluţii constructive pentru casele din Delta Dunării
O zonă cu un important potenţial turistic, unde multă lume intenţionează să-şi construiască casă este Delta Dunării. Însă aici pot fi călduri excesive, vânturi şi ploi puternice, pantele mari ale acoperişurilor, putând reprezenta o soluţie, în cazul celor din stuf. Altfel, în zonele călduroase şi cu puţine precipitaţii, panta acoperişului este inutilă. Acoperişurile din stuf sunt ecologice, foarte frumoase şi la modă în Occident, materialul existând din abundenţă în zonă. În plus, este şi o tradiţie frumoasă care ar fi mare păcat să se piardă. Temperaturile excesive determină mărimea şi numărul ferestrelor, influenţând caracterele decoraţiei exterioare, coloritul etc.
Soluţii pentru casele de deal şi munte
În zonele de deal şi în special de munte, acoperişul va avea înclinări mari deoarece cantităţi importante de apă trebuie evacuată rapid, putându-se manifesta căderi bruşte şi abundente de zăpadă ce pot produce accidente. În această situaţie, acoperişul va fi conceput ca atare, de exemplu, streşinile profunde şi profilele din planul zidăriei, mult ieşite în faţă, vor proteja construcţia. Materialul învelitorii joacă, de asemenea, un rol important în conceperea formei. În zonele amintite sau în cele din Maramureş, casele acoperite cu şiţă au acoperişuri cu pante mari, materialul din care este făcută învelitoarea nepermiţând reţinerea îndelungată a apei. O soluţie viabilă şi ecologică este cea a acoperişurilor din ţiglă (inclusiv pentru pante mari) sau olane (atunci când pantele sunt mici). Deoarece aceste zone sunt caracterizate de obicei de vânturi puternice, se pot lua ca măsuri de precauţie alegerea unor materiale şi sisteme constructive mai solide, precum şi acoperişuri mai grele, cum sunt cele din ţiglă.
Este influenţată casa de condiţiile naturale?
Bineînţeles! Casa, de fapt arhitectura rămân influenţate în mare măsură de mediu, de condiţiile climaterice, şi nu numai, deşi progresele tehnice au făcut posibilă o oarecare independenţă faţă de aceste condiţii. Analiza factorilor de mediu este deosebit de importantă şi se referă la unele tendinţe negative care se manifestă în ţara noastră în construcţia caselor. Este vorba de casele foarte mari ca volum, impunătoare, realizate în detrimentul calităţii acestora, de acordarea unei importanţe disproporţionate finisajelor exterioare şi de folosirea de materiale neadecvate (lambriuri exterioare din PVC, plăci din gips-carton vopsite) în detrimentul pereţilor exteriori şi al izolării termice corespunzătoare.
Care sunt factorii de mediu de care trebuie să ţinem seama la construcţia unei case?
Între factorii care vor influenţa în mod decisiv soluţiile tehnice care vor fi adoptate într-o casă se numără: zona, condiţiile climaterice (temperatura medie, diferenţa dintre temperaturile maxime şi cele minime, vânturile, precipitaţiile, umiditatea relativă a aerului exterior, numărul mediu anual al zilelor însorite), amplasamentul terenului, calitatea solului şi a subsolului etc. Toţi aceşti factori vor contribui la alegerea regimului de înălţime al casei, orientarea faţadei, mărimea şi tipul închiderilor, gradul de izolare termică etc.
Daţi-ne un exemplu elocvent!
O locuinţă situată în zone friguroase şi umede va avea o rezolvare în aşa fel încât razele să o cuprindă un timp cât mai îndelungat, în timp ce în zone calde se va evita acest lucru.
