Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy ar putea primi un ajutor nesperat la Curtea Supremă, în dosarul penal în care aceştia sunt acuzaţi de trădare, iar consultanţii străini Vadim Benyatov şi Stamen Stantchev sunt acuzaţi de spionaj.
Un demers recent, prin care apărătorii consultantului Vadim Benyatov contestă modul în care a fost închis dosarul ALRO, i-ar putea pune în avantaj pe foştii miniştrii ai Economiei, Codruţ Şereş, şi Comunicaţiilor, Zsolt Nagy. În urmă cu două săptămâni, România Liberă a anunţat în premieră că afacerea ALRO a fost închisă de procurorii DIICOT pe motiv că „faptele nu există”, mai mulţi demnitari români şi oameni de afaceri străini scăpând astfel de răspundere penală. Afacerea ALRO fusese disjunsă din cele două mari dosare de privatizări frauduloase, în care Codruţ Şereş este acuzat că a fost instrumentul unei reţele de spionaj care a pus ilegal mâna pe mai multe companii de importanţă strategică. Cercetările iniţiale au condus la acuzaţii de constituire a unui grup infracţional organizat şi tentativă la subminarea economiei naţionale.
„Procurorii ar putea avea o problemă”
Acum, avocatul consultantului Benyatov, Gheorghe Dragomir, a contestat soluţia dată faţă de clientul său în dosarul ALRO şi a solicitat Curţii Supreme schimbarea temeiului juridic al închiderii dosarului, din „faptele nu există” în „faptele nu sunt prevăzute de legea penală”. Dacă instanţa supremă va admite solicitarea, ar însemna că activitatea celor cercetaţi în dosarul ALRO nu ar mai fi considerată de natură penală ci, eventual, comercială. „Dacă Înalta Curte admite plângerea lui Benyatov, procurorii ar putea avea o problemă în dosarele în care sunt acuzaţi Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy. Explicaţia constă în similitudinea care există între faptele din cele două dosare. Adică elementele constitutive ale infracţiunii de spionaj, de care sunt acuzaţi Benyatov şi Stantchev, sunt similare cu faptele cercetate în dosarul ALRO. Astfel, va fi greu ca unele fapte să fie considerate elemente ale infracţiunii de spionaj şi altele, similiare, să fie reţinute ca elemente comerciale. Acest lucru e valabil şi pentru faptele de trădare de care sunt acuzaţi miniştrii Şereş şi Nagy”, au explicat pentru România Liberă surse judiciare. Avocatul lui Vadim Benyatov nu a putut fi contactat pentru a ne explica el însuşi demersul făcut pentru clientul său. Şi apărătorii celorlaltor părţi din dosar au evitat să comenteze, oficial, situaţia lui Benyatov. Neoficial, însă, cei mai mulţi au admis că schimbarea temeiului juridic le-ar fi utilă în celelalte dosare.
„Producătorii şi furnizorii sunt liberi”
În dosarul ALRO, persoanele anchetate erau suspectate de constituirea unui grup infracţional şi tentativă la subminarea economiei naţionale. Rezoluţia procurorului Horia Şelaru, prin care personaje influente precum Vadim Benyatov, Dan Voiculescu, Elena Udrea, Dorin Cocoş, Theodor Stolojan, Bogdan Chireac sau Attila Verestoy au scăpat recent de răspundere penală, nu face decât să alimenteze, indirect, demersul lui Benyatov în instanţă. Aceasta şi pentru că în motivarea rezoluţiei de neîncepere sau scoatere de sub urmărire penală procurorul susţine că, pe lângă faptul că toate demersurile făcute de şefii ALRO se încadrează în prevederile legale, faptele celor anchetaţi ar fi mai mult de natură comercială. „Deci România a optat pentru modelul de piaţă liberalizată (piaţa de energie n.r.), model utilizat şi în Europa, unde producătorii şi furnizorii sunt liberi să încheie tranzacţii de vânzare-cumpărare de energie electrică”, precizează procurorul în rezoluţia prin care a închis dosarul. Acelaşi anchetator mai include demersurile făcute de conducătorii ALRO în anii 2005-2006 pe lângă unii reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale de la acel moment în limitele prevederilor constituţionale referitoare la dreptul fiecărui cetăţean de a face o petiţie către instituţiile statului. În ceea ce priveşte demersul şefilor ALRO, de a-şi asigura încheierea unor contracte de achiziţie a unor cantităţi uriaşe de energie electrică la un preţ preferenţial, procurorul apreciază că „o asemenea preocupare poate reprezenta un risc însă nu poate constitui de plano faptă penală”.
Circuitul
În afacerea cunoscută drept ALRO, grupul rusesc Marco, proprietarul combinatului de producere a aluminiului de la Slatina, a fost suspectat că folosindu-se tocmai de ALRO Slatina a încercat să obţină contracte avantajoase de energie de la Nuclearelectrica. Argumentând că are nevoie de cantităţi foarte mari de energie, întrucât unitatea este un mare consumator, Marco ar fi intenţionat de fapt să revândă o bună parte pe piaţa liberă, dar la preţuri mai mari decât cele de achiziţie.
