Unul dintre trofeele Direcţiei de Control a Marilor Averi din Agenţia de Administrare Fiscală este Adrian Andrici, unul dintre patronii clubului de fotbal de Liga I CS Universitatea Craiova, dar născut în Suceava. Inspectorii l-au cercetat pe Andrici după ce au verificat un contract încheiat de sucevean, în 2011, cu Gheorghe Stelian, zis „Stelu”, şi l-au pus să plătească un impozit de 2,51 milioane lei.
În încercarea Fiscului de a scoate la iveală banii negri ai românilor au „căzut” şi personaje anonime, dar cu venituri mari. Maria Alexandra Buliga din Vicovu de Sus (județul Suceava) are de plătit aproape 230.000 lei, deşi susţine că le-a explicat celor de la Fisc că cea mai mare parte a sumei impozitate a primit-o ca dar de nuntă şi asta e netaxabilă. RL va prezenta și alţi români pe care Fiscul i-a luat „cu ilicitul” şi i-a scos buni de plată.
Afacere cu drepturi succesorale
Pe 24 aprilie, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a emis o decizie de impunere de 2,51 milioane lei pe numele omului de afaceri Adrian Andrici. S-a ajuns aici după ce Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice cu Risc Fiscal – structură menită să verifice persoanele care nu au declarat toate fondurile deţinute la un moment dat – a descoperit, în urma unui control derulat între 28 decembrie 2016 şi 5 aprilie 2017, că – în anul 2011 – Andrici a cumpărat drepturi succesorale de la celebrul Stelian Gheorghe, zis „Stelu”. Era vorba de 6,8% din măsurile reparatorii prin echivalent asupra terenului unde au funcţionat Fabricile de Cărămidă şi de Sobe din Bucureşti (Parcul Plumbuita). Aceste drepturi fuseseră cumpărate anterior, la rândul său, de „Stelu”, cu 1,5 milioane de euro de la adevăraţii moştenitori.
Avocații lui Andrici dau vina pe „Stelu”
În baza unui contract din februarie 2011, Andrici i-a plătit eşalonat, în patru rate, lui „Stelu” 15,7 milioane lei. „Practic, venitul urmărit nu era al domnului Andrici (cesionar şi plătitor de venit), ci al domnului Gheorghe Stelian (cedent şi primitor al contravalorii). Domnul Andrici a fost, în esenţă, urmărit pentru că nu a reţinut la sursă impozitul pe venitul realizat din cesiune de către domnul Gheorghe Stelian”, au scris avocaţii patronului de la Craiova într-o acţiune depusă la Curtea de Apel Suceava, loc unde au cerut suspendarea executării deciziei de impunere. Avocaţii lui Andrici consideră eronat faptul că acesta ar fi trebuit să declare, să reţină la sursă şi să plătească impozit pentru suma de 15,7 milioane lei.
Patronul echipei de fotbal, „TERORIZAT cu ameninţări”
Avocații suceveanului au venit în faţa judecătorilor cu mai multe motive care critică legalitatea deciziei: nereguli în organizarea şi fundamentarea inspecţiei, faptul că la 31 decembrie 2016 a intervenit prescripţia fiscală pentru pretinse obligaţii fiscale din 2011, precum şi că acum şase ani nu exista o bază legală pentru taxarea veniturilor din alte surse. În acţiune se scrie că, în -cursul inspecţiei, Andrici a fost „SOMAT” şi „TERORIZAT cu ameninţări” (majusculele aparţin avocaţilor) pentru a prezenta actele solicitate de inspectorii fiscali.
Vizită a Fiscului pe 28 decembrie, acasă
„Cam ce documente legale şi bunuri din patrimoniu puteau interesa acest control care ştia deja totul? Amenin-ţarea penală este pe cât de intimidantă, tot pe atât de gratuită”, au mai scris avocaţii omului de afaceri.
În detalierea motivului legat de prescripţie, în acţiune se susţine că inspectorii de la Bucureşti au vrut să o întrerupă înainte de termenul-limită de 31 decembrie 2016, venind inopinat pe 28 decembrie la Suceava, domiciliul lui Andrici. Nu l-ar fi găsit acasă, nici pe el, nici pe membrii familiei, aşa că i-ar fi întocmit un proces-verbal de începere a inspecţiei în lipsă, „însă cu participarea dubioasă a unui martor ce locuieşte el însuşi în partea opusă a municipiului -Suceava (…)”.
Agenții de la Fisc, luați la mișto de avocați
Într-o expunere mai puţin obişnuită unei acţiuni în instanţă, avocaţii mai scriu: „Verificatorii structurii centrale se pot considera, după caz, norocoşi sau ghinionişti, că nu a fost cazul să-l viziteze de sărbători pe Adrian Andrici la adresa vreunei reşedinţe exotice din străinătate şi că au bătut doar drumul de iarnă de la Bucureşti la Suceava. În mod clar, demararea şi instrumentarea acestei verificări/inspecţii sunt dubioase şi aflate sub spectrul prescripţiei fiscale de care inspectorii au fost cât se poate de conştienţi, făcând tot posibilul, chiar şi urmând un raţionament defect şi o procedură improprie, să «agaţe» o ipotetică «mare avere» a lui Adrian Andrici chiar la limita prescripţiei, înainte de sfârşitul anului 2016”.
Apărătorul finanţatorului de la Craiova a cerut suspendarea procedurii, urmând ca apoi să o atace şi pe fond, deoarece clientul său „nu realizează venituri constante şi semnificative din activităţi remunerate” şi „nici nu dispune de lichidităţi semnificative în conturi bancare”.
Patronul oltenilor a pierdut la Suceava
Conform avocaților lui Andrici, continuarea acțiunii ANAF ar duce la scoaterea la licitaţie a unor imobile şi acţiuni la firme, lucruri care ar duce la pierderea lor sau la crearea unor prejudicii greu de reparat. În plus, ar fi afectate afacerile sale, inclusiv clubul de fotbal. „Adrian Andrici, clientul nostru, nu a fost şi nu este titularul unei «mari averi» suspecte de evaziune şi, în mod cu totul nemeritat, nu doar bonitatea, dar şi reputaţia lui ar avea de suferit pe durata, inerent de mare, a derulării contenciosului fiscal pe ruta: fond – la Curtea de apel, recurs la ICCJ – cel puţin 2 ani!”, a încheiat apărătorul omului de afaceri. Judecătorii de la Suceava nu au fost impresionaţi de aceste argumente şi, pe 9 august a.c., au respins cererea de suspendare ca nefondată. Andrici poate depune recurs în termen de cinci zile de la momentul când i se comunică sentinţa.
Dar cu darul de nuntă ce-a avut Fiscul?
În alte două cazuri identificate de ANAF ca fiind nu doar cu risc fiscal, ci chiar cu impozite neplătite se pare că lucrurile stau ușor diferit de cum le interpretează inspectorii. Într-o situație ar fi vorba de bani primiți la petrecerea de mariaj, iar în alta ar fi greșeli procedurale la mijloc.
Procesul s-a mutat, „evazionista” a născut
Alexandra Maria Buliga, o femeie din Vicovu de Sus, judeţul Suceava, a cerut şi ea judecătorilor să oprească Fiscul din a-i scoate la licitaţie casa sechestrată. Procedura a fost pornită de ANAF în contul sumei de 228.486 lei, obligaţii fiscale principale, adică impozit pe venit şi accesorii. Buliga a intrat în vizorul structurii de control a „marilor averi” după ce i s-au verificat veniturile de acum patru ani. „(…) o parte importantă din veniturile obţinute în anul 2013 au provenit din darurile de nuntă, venituri care nu sunt impozabile. A mai precizat că este însărcinată şi că locuieşte într-o casă proprietate personală, casă care reprezintă întreaga sa avere. Dacă aceasta ar fi executată silit, ar rămâne fără locuinţă. Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată”, se scrie într-o sentinţă din august prin care dosarul ei a fost declinat către o altă instanţă, loc unde procesul încă nu a început. „Doamna Buliga nu poate da interviuri, tocmai a născut şi e lehuză”, a spus angajatul unui service auto de la adresa unde se află şi casa femeii.
Greşeli de începător ale Fiscului
Un dosar inedit, care s-a judecat în luna iunie a.c., tot în urma unei inspecţii a acestei instituții românești, a avut loc la Curtea de Apel Alba Iulia şi s-a terminat cu un fiasco de zile mari al Fiscului. Pus la plata a 526.135 lei era Florin Nicula din Dumbrăveni, județul Sibiu. Suma reprezenta impozit pe venituri a căror sursă nu a fost identificată, deoarece bărbatul ar fi utilizat în perioada 2011-2013 fonduri (împrumuturi către o firmă, bani pentru achiziţia unui imobil, cheltuieli personale de trai) din surse a căror provenienţă nu a putut fi determinată pe bază de documente justificative. Astfel, aceste fonduri au fost incluse la calculul bazei impozabile ajustate. Nicula a obţinut anularea sechestrului pus pe averea sa în contul banilor din motive stupefiante: i-a fost încălcat dreptul la apărare şi decizia de impunere a măsurilor asigurătorii nu a fost argumentată clar şi neechivoc de Fisc.
Cinci milioane de lei, achitate benevol
Direcţia a început să funcţioneze în urmă cu doi ani şi are de verificat veniturile dintre 2011 şi 2013 a circa 8.000 de români „cu risc fiscal” de a nu-şi declara toate sursele de trai sau de achiziţie a unor bunuri. La acest număr s-a ajuns prin eliminarea succesivă a mai multor informaţii aflate în bazele de date la dispoziţia Fiscului, unele dintre cele mai valoroase fiind cele furnizate de notari. Conform unei situaţii întocmite de ANAF, până în acest moment s-au găsit 79 de persoane „cu musca pe căciulă”, acestea fiind puse la plata a 43,2 milioane lei. Alte câteva sute de investigaţii sunt în curs, la unele fiind nevoie de documente furnizate de instituţii financiare din străinătate. O mică parte din vinovaţi au achitat de bunăvoie impozitele restante, recuperându-se astfel cinci milioane de lei. Pentru restul s-au dispus sechestre, urmând să fie scoase la licitaţie bunuri.
Afacerea Stelian – Andrici, parte a dosarului Bica
Alături de Andrici, în 2011 au mai cumpărat de la „Stelu” părţi din drepturile succesorale asupra Parcului Plumbuita oamenii de afaceri Valentin Vişoiu şi Gabriel Gheorghe. În final, ingineriile din jurul acestui teren, care nu putea fi retrocedat în natură, au constituit unul dintre cele mai mari tunuri din România de după 1989. Miza era depunerea unei cereri de despăgubire la Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP), unde anchetatorii susţin că erau făcute evaluări la preţuri umflate, iar mulţi dintre membrii comisiei ce aviza, în final, suma erau şpăguiţi.
Pentru o astfel de acuzaţie a fost trimisă în judecată Alina Bica, la momentul declanşării anchetei şefa DIICOT, în trecut membră a comisiei ANRP. Şi celălalt finanţator de la echipa din Craiova, Mihai Rotaru, a fost beneficiarul unor asemenea despăgubiri supraevaluate, fiind trimis în judecată în două dosare, în 2016 şi 2017. Despre Andrici, care a încasat sume mari de la ANRP, nu s-a anunţat că este obiectul vreunei anchete penale. În ceea ce-l priveşte pe „Stelu”, procurorii au descoperit că era „săgeata” lui Dorin Cocoş în acest tip de afaceri. Fostul soţ al Elenei Udrea cerea şpăgi uriaşe pentru a interveni la ANRP, fiind denunţat apoi de Gheorghe Stelian. Acesta din urmă este şi el trimis în judecată într-un astfel de dosar.
