Procesul de învăţare va fi în curând personalizat, adaptat nevoilor tuturor elevilor, iar predarea nu se va limita la cele 45 de minute de la şcoală, ci va putea fi practicată „oricând, oriunde”, sunt de părere specialiştii Băncii Mondiale, care au realizat un clasament al celor mai importante zece tendinţe în domeniul educaţiei.
1. Cloud computing
Cloud computing-ul presupune o reţea imensă şi complexă de servere care va furniza utilizatorilor atât spaţiu de stocare, cât şi putere de calcul sau programe, cu ajutorul unor dispozitive uzuale de navigare web. În acest fel, investiţiile costisitoare în aparatură şi personal IT vor putea fi eliminate. Implicaţiile acestui trend în educaţie sunt enorme, datorită accesibilităţii sporite la informaţii. Provocarea va consta în conectivitatea permanentă pentru a accesa fişierele din reţeaua de tip „cloud”.
2. Dispozitive personale de calcul
Tendinţa actuală în şcolile din toată lumea este de a oferi un aparat de informare pentru fiecare elev şi de a crea medii de învăţare care presupun accesul universal la tehnologie. Fie că dispozitivul este un laptop, computer sau un smartphone, sălile de clasă ar trebui să fie pregătite pentru această nouă schimbare în educaţie.
3. Învăţarea mobilă
Dezvoltarea tehnologiei a transformat telefoanele mobile de tip „smartphone” în accesorii indispensabile, atât pentru elevi, cât şi pentru profesorii vizionari. Aşadar, este foarte probabil ca dispozitivele mobile cu acces la internet şi capacităţi de calcul să ia în curând locul computerelor personale în sălile de clasă, dar şi acasă, potrivit studiului Băncii Mondiale.
4. Învăţarea permanentă
O dată cu dezvoltarea infrastructurii de conectivitate, dar şi a reducerii preţurilor computerelor, sistemele de învăţământ din întreaga lume îşi dezvoltă capacitatea de a oferi oportunităţi de învăţare pentru elevi „oricând, oriunde”. Această tendinţă presupune o modificare a lecţiei tradiţionale de 45 de minute. Pe lângă aparatură şi acces la internet, este nevoie de tutori sau profesori virtuali, dar şi de resurse de învăţare avansată în ritm propriu.
5. Jocuri
Un studiu recent realizat de organizaţiile americane Pew Internet şi Life Project pentru Horizon Report a descoperit că jocurile în reţea sau online sunt o parte importantă în viaţa tinerilor şi că oferă o oportunitate de interacţiune socială sporită şi de angajament civic. Succesul incredibil al programelor care se concentrează pe participarea activă, interacţiune şi stimulente, sugerează că metodele educaţionale folosite nu mai sunt de actualitate şi că jocurile educative ar putea atrage interesul şi atenţia elevilor într-un mod mai eficient.
6. Învăţarea personalizată
Sistemele educative vor folosi în curând tehnologia pentru al înţelege mai bine nivelul de cunoştinţe a unui elev, dar şi pentru a se putea adapta corespunzător atât lacunelor de învăţare, cât şi diverselor stiluri de învăţare. Astfel, în loc de predarea la nivel mediu, accesibilă tuturor elevilor dintr-o clasă, se vor adapta conţinutul şi prezentarea informaţiilor pe baza nevoilor individuale ale elevilor, atât ale celor slabi, cât şi ale celor foarte buni.
7. Redefinirea spaţiilor de învăţare
Clasa cu 15 bănci aranjate pe trei rânduri ar putea deveni în curând doar o amintire, pentru că şcolile din toată lumea îşi regândesc mediul de învăţare, pentru a favoriza colaborarea, disciplina şi implicarea studenţilor. Utilizarea luminilor potrivite, a culorilor, a meselor circulare şi a spaţiilor individuale pentru elevi şi profesori într-o sală de curs este din ce în ce mai frecventă.
8. Schimb de conţinut educativ între profesori
Profesorii au început să formeze reţele în care identifică şi creează resurse de învăţare pe care le consideră eficiente în clasă. Profesorii pot edita, adăuga sau personaliza anumite materiale, în aşa fel încât elevii să primească informaţii care corespund stilului şi ritmului de predare a cursului. Aceste resurse completează în multe cazuri manualul oficial şi, în anii următori, este posibil chiar să îl înlocuiască.
9. Portofoliu de evaluare
Colectarea de către studenţi a unor informaţii utile în procesul educaţional va ajuta profesorii să rezolve mai bine lacunele de învăţare şi să personalizeze conţinutul metodelor pedagogice folosite. În plus, evaluarea constă, mai nou, în teste frecvente care măsoară nivelul cunoştinţelor în defavoarea examenelor anuale sau mai rare, cu presiune foarte mare. Elevii au acum la dispoziţie resurse pentru a-şi aduna lucrările într-un portofoliu online: fiecare noutate de pe Twitter, de pe blog sau din alte conturi va apărea în portofoliul personal, care poate fi atât autoevaluat, cât şi notat de profesor.
10. Profesori-mentori
Rolul profesorului în clasă se va transforma de la cel care deţine cunoştinţele la un manager care ghidează elevii în procesul individualizat de învăţare, care identifică resursele relevante, creează colaborări şi oferă sprijin atât în timpul cursului formal, cât şi în afara celor 45 de minute. Succesul sau eşecul acestor proiecte depinde însă foarte mult de factorul uman şi de dorinţa unui profesor de a păşi într-un teritoriu neexplorat.
