Cei care lucrează în asigurări, fonduri private de pensii, transporturi, energie şi utilităţi, dar şi cei din audio-vizual şi cei din industria agro-alimentară ar putea să fie considerați funcționari publici și să poată fi acuzați de anumite fapte de corupție sau să primească pedepse mai grele în cazul unor dosare penale, atrage atenția ziarul Capital.
Acest lucru se întâmplă în urma modificării Codului Penal, dar și a interpretărilor judecătorilor în anumite spețe.
Astfel, în vechiul Cod Penal, definiția funcționarului public era: ”orice persoană care exercită o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi publice”. Apoi, venea precizarea: ”Prin termenul «public» se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public”.
În noul Cod Penal, ”funcţionar public este persoana care exercită atribuţii şi responsabilităţi în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti, exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură, exercită, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia”. În plus, ”este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”.
Având în vedere definiţia vagă şi lăsând loc de interpretări, în numeroase procese penale recente avocaţii au cerut sprijinul judecătorilor de la Înalta Curte sau de la Curtea Constituţională pentru a stabili dacă o anumită categorie profesională este sau nu încadrabilă ca funcţionar public, arată Capital.
”Conform Noului Cod Penal, aici intră şi profesorul, şi medicul, şi poliţistul, şi judecătorul, şi gardianul de la penitenciar, şi expertul tehnic judiciar, şi ministrul. (…) Aşadar, dacă iei mită, răspunzi pentru această infracţiune atât timp cât exerciţi o funcţie publică de orice natură, indiferent dacă lucrezi la stat sau în privat”, a explicat judecătorul Cristi Danileţ. Pe listă mai intră şi notarii, executorii judecătoreşti ori lichidatorii judiciari, care sunt consideraţi, în legea penală, funcţionari publici.
Însă lucrurile încep să se complice şi pentru alte categorii profesionale. În decembrie 2016, Avocatul Poporului a cerut într-un recurs în interesul legii promovat la Înalta Curte ca şi angajaţii CEC Bank să fie consideraţi funcţionari publici din punct de vedere penal. ”În opinia Avocatului Poporului, funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni, acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează în categoria funcţionarilor publici”, au precizat reprezentanţii instituţiei. În mai 2017, lucrurile au luat o turnură interesantă: Înalta Curte a decis că toţi funcţionarii bancari, indiferent de forma de proprietate a instituţiei pentru care lucrează, sunt încadraţi în clasa funcţionarilor publici. Decizia a fost luată în dosarul delapidării fostei Bănci Române de Scont, deţinută de Sorin Ovidiu Vîntu. Asta pentru că, au motivat judecătorii, băncile prestează servicii de interes public şi sunt supuse controlului şi supravegherii din partea BNR. Urmând aceeaşi linie logică, s-ar putea ajunge ca angajaţii din asigurări, fonduri private de pensii, transporturi, energie şi utilităţi, dar şi cei din audio-vizual şi, de ce nu, din industria agro-alimentară să fie consideraţi funcţionari publici.
Citiți textul complet pe Capital.ro.
