Preşedintele ARB, Radu Gheţea, pronunţă chiar cuvântul „faliment” atunci când face referire la potenţialele efecte adverse ale ordonanţei privind creditul de consum.
După o perioadă destul de lungă în care au preferat să tacă şi să observe reacţiile autorităţilor şi ale clienţilor la modificările aduse de noua lege a creditului, bancherii au decis să treacă la contraatac.
Primul a acţionat preşedintele Raiffeisen, Steven van Groningen, care a subliniat faptul că, drept urmare a ultimelor prevederi, ar putea avea de pierdut inclusiv clienţii. Cel mai clar mesaj l-a trimis însă ieri chiar preşedintele ARB, Radu Gheţea, care anunţă că bancherii sunt pregătiţi să facă absolut totul pentru a modifica legea. Vor apela inclusiv la preşedintele ţării, Traian Băsescu. „Ar fi foarte multe de spus şi avem în continuare speranţa că la nivelul Comisiei de finanţe şi bănci din Parlament vom avea posibilitatea de a ne spune punctul de vedere. În cazul în care Camera Deputaţilor va adopta legea aşa cum este, aceasta trebuie promulgată. În continuare, CA al ARB are mandat să meargă pe toate căile până la clarificarea situaţiei”, a spus Gheţea la conferinţa Mediafax Talks About Competition Law.
Reprezentantul bancherilor a amintit că un singur proces pierdut de o bancă pe o speţă legată de modul de calcul al dobânzii ar putea obliga instituţiile de credit să constituie provizioane pentru toate creditele acordate clienţilor persoane fizice. „În acest caz, din punct de vedere al acordului de la Basel cu privire la adecvarea capitalului, banca este falimentară dacă nu cumva a acţionat din timp şi a adus capital să suplinească această pierdere”, spune Gheţea. La închiderea ediţiei, la Ministerul Finanţelor Publice se desfăşura încă o întâlnire între reprezentanţi ai ARB, ai Consiliului Concurenţei (CC) şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). Cele două instituţii ale statului vor continua să susţină legea în forma actuală, nemodificată, după cum ne-au informat reprezentanţii ANPC şi CC.
Exces de zel?
ARB susţine că propunerile de modificare a ordonanţei transmise ANPC vizează doar transpunerea prevederilor într-o formă care corespunde cu ceea ce a declarat Autoritatea, respectiv că se doresc transparenţă şi transpunere în legislaţia românească a Directivei 48 a CE, inclusiv şi asupra stocului de credite şi împrumuturi ipotecare. Gheţea a arătat că, din datele de care dispune, aplicarea directivei europene asupra stocului de credite nu se aplică nicăieri în Europa, dar băncile nu contestă acest lucru.
„Noi contestăm faptul că avem în faţă o ordonanţă care lasă loc de interpretări şi acest lucru se vede”, a spus şeful ARB, făcând referire la faptul că tot mai mulţi clienţi ai băncilor doresc să dea în judecată instituţiile de credit. Pe de altă parte, Gheţea a arătat că mediul de afaceri din România va fi mult diferit faţă de cel din alte state din zonă şi că bănuieşte că în acest caz atenţia investitorilor din sectorul bancar se va îndrepta mai mult către celelalte ţări. „Dacă o să avem un sistem bancar slab, acest lucru nu va ajuta economia, din contră, va crea mari probleme”, a continuat preşedintele ARB. Gheţea a lăsat de înţeles că băncile vor proviziona creditele în totalitate, dar provizioanele vor acoperi doar pierderea potenţială din reducerea de dobândă care ar interveni în urma unui proces.
Astfel, băncile ar fi obligate să acopere sumele primite în plus faţă de ce va considera instanţa că trebuia încasat prin aplicarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Ordonanţa, aflată în dezbatere la Camera Deputaţilor, după ce a primit votul Senatului, are ca principală prevedere de impact obligaţia băncilor de a calcula dobânzile variabile exclusiv în funcţie de un indice de referinţă transparent (EURIBOR/ROBOR/LIBOR), la care adaugă o marjă fixă, care nu poate fi modificată pe parcursul derulării contractului.
