Firmele apropiate preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila au câştigat recent milioane de lei din contractele încheiate cu Spitalul Judeţean şi alte unităţi medicale. Între timp, cadrele medicale au ieşit în stradă din cauza salariilor tăiate.
Cadrele medicale ale Spitalului Judeţean Brăila (SJU), nemulţumite de tăierea masivă a veniturilor, cer demisia managerului Rodica Sin, dar şi pe cea a lui Gheorghe Bunea Stancu (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean, cel care a repus-o în funcţie. Scandalul a început marţi, în curtea spitalului, cu un protest spontan violent, însoţit de urlete şi îmbrânceli şi finalizat, deocamdată, cu o anchetă penală: Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) a întocmit dosar penal referitor la modul în care reprezentanţii firmei de pază a spitalului au intervenit marţi, în timpul protestului.
Bugetul spitalului, tocat pe asfaltări de alei
Cadrele medicale acuză afacerile clientelare derulate pe banii spitalelor de preşedintele CJ Brăila, care este şi liderul PSD local. Imediat după preluarea spitalelor în administrare de către CJ Brăila, firma de construcţii a lui Bunea Stancu, Concivia SA, dar şi firma „prietenă”, Tancrad SA Galaţi, au primit lucrări la aceste spitale. Considerată o firmă apropiată PSD, Tancrad are legături mult mai strânse cu preşedintele CJ. Chiar în aceste zile, în curtea în care protestează asistentele şi medicii, Tancrad SA execută un contract semnat cu CJ Brăila în urmă cu două săptămâni: 107.902 lei, fără TVA, pentru „refacerea aleii carosabile Spitalul Judeţean – Secţia Boli Infecţioase”. Aleea are circa 100 de metri, iar la licitaţie a fost primită doar oferta Tancrad, firmă de familie înfiinţată de Traian Stăncic şi al cărei „pui”, Tancrad Construct SRL, are sediul chiar la adresa unde se află Concivia SA. Preşedintele CJ, Bunea Stancu, a semnat zeci de contracte pe banii CJ cu firma care e „chiriaşa” firmei sale, Concivia SA.
Firma lui Stancu, abonată la contracte pe banii spitalelor
Înainte de contractul CJ-Tancrad, a fost unul acordat firmei Concivia SA. Bunea Stancu deţine 51% din acţiunile Bursagrirom SA, care deţine 70,64% din Concivia. La mai puţin de o lună de la aprobarea de către consilierii judeţeni a Hotărârii nr. 80/iulie 2010, prin care erau preluate cele trei spitale, preşedintele CJ Brăila semna pe 4 august, cu Concivia SA, contractul pentru „lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale la Spitalul de Pneumo¬ftiziologie Brăila”, în valoare de 63.000 lei, fără TVA. În ultimele luni, Concivia a mai derulat şi alte contracte pe banii spitalelor. La alt spital aflat acum în administrarea CJ, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie Brăila, Stancu a semnat cu Concivia SA un contract de 535.000 lei pentru reabilitarea, amenajarea şi modernizarea spaţiilor medicale. Pe banii Spitalului „Sf. Pantelimon”, aflat acum în administrarea Primăriei Brăila, condusă de PSD Aurel Simionescu, firma lui Bunea Stancu a primit un alt contract, de 4,6 milioane de lei, pentru lucrări de reabilitare.
Spitalul, sub tensiunile politice locale
Oamenii politici se acuză reciproc de situaţia explozivă de la Spitalul Judeţean Brăila. PSD şi PNL fac front comun împotriva PDL, în condiţiile în care cele două partide deţin majoritatea în consiliul judeţean, dar şi în consiliul de administraţie al spitalului. Deputatul PNL Diana Tuşa susţine că revolta angajaţilor „este rezultatul descentralizării marca PDL”. „S-a aruncat în braţele CJ un organism aproape mort, fără să se asigureze şi medicaţia pentru a-l trata. Cum poate trăi un spital fără bază materială?”, s-a întrebat deputatul liberal. La rândul său, consilierul judeţean PNL Cătălin Boboc ne-a declarat că în luna iulie spitalul a primit de la Casa de Asigurări de Sănătate cinci milioane de lei, din care 4,9 milioane au reprezentat salariile celor în jur de 200 de angajaţi. „Ce poţi face cu un miliard? Cum poţi să mai asiguri asiguri medicamente, hrană, să investeşti în echipament medical?”, s-a arătat nedumerit Boboc. Acesta ne-a declarat că schema de angajaţi a fost mult umflată de fosta conducere, şi nu în favoarea personalului medical, „unde există un mare deficit”. „În timp ce avem 149 de medici, sunt 110 angajaţi TESA, din care 55 numai contabili, iar la întreţinere, spitalul îşi permite să plătească 119 oameni”, a precizat Boboc. Consilierul PNL a acuzat PDL, „care are în rândul medicilor, mulţi membri”, că a profitat de situaţia explozivă de la spital, „pentru a pune paie pe foc”. În schimb, deputatul PDL Viorel Balcan aruncă toată vina în ograda preşedintelui CJ: „Vina totală este a preşedintelui consiliului judeţean. Consiliul de administraţie al spitalului a fost total politizat, controlat de majoritatea PSD-PNL”.
Tablouri electrice din lemn la Clinica Grand
Majoritatea spitalelor din Constanţa prezintă deficienţe, au constatat, în urma unui control, reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea. Cea mai şocantă descoperire a fost făcută la Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din Eforie Nord, unde tablourile electrice amplasate pe holurile care deservesc spaţiile de cazare sunt din lemn. La Spitalul de Pneumo-Ftiziologie Constanţa, la cel Clinic de Boli Infecţioase şi la alte unităţi sanitare nu se poate intra decât cu ajutorul cardurilor de acces.
