Carmen Bramly, o liceeană de 15 ani, este considerată revelaţia literară a Franţei după publicarea primului său roman, povestea unei adolescente care îşi pierde virginitatea la 14 ani.
Romanul tinerei Carmen Bramly abia a ieşit de sub tipar în Franţa şi urmează să apară în curând şi în Marea Britanie, dar specialiştii din întreaga lume au şi lansat teoria că volumul va bulversa lumea literară. În timp ce criticii se întrec în aprecieri, cârcotaşii spun că în ultimii ani, în Franţa, tot mai mulţi copii cu părinţi influenţi îşi descoperă veleităţi de scriitor şi sunt lansaţi la cele mai prestigioase edituri.
Cântăreţul Pete Doherty, muza
Cartea cu titlul „Pastel Fauve” a fost scrisă anul trecut şi este dedicată muzicianului britanic Pete Doherty. De altfel, volumul include şi un pasaj în care personajul principal Paloma, în vârstă de 14 ani (scriitoarea avea aceeaşi vârstă când scria romanul), are fantezii sexuale cu Doherty. „Ascultam muzica lui Pete Doherty în timp ce scriam şi aşa mi-a venit ideea să-l introduc în carte”, a declarat Carmen Bramly presei britanice. Într-un alt pasaj, Paloma se întreabă care ar fi cadoul potrivit pentru o vizită în casa iubitului său: o sticlă de votcă sau o cutie de bomboane. Tânăra scriitoare, care a cochetat cu literatura încă de la vârste foarte fragede, a dezminţit zvonurile că volumul ar fi autobiografic.
Elevă de liceu, Carmen Bramly şi-a impus un program riguros pentru a-şi scrie opera, trezindu-se în fiecare dimineaţă la ora 6.00 pentru a lucra o oră la viitorul său roman. „Am început să scriu pentru că stăteam prea mult timp singură şi mă plictiseam”, povesteşte tânăra, care lucrează deja la al doilea său roman. Volumul este presărat şi cu câteva reflecţii existenţiale: „În viaţă, e mai bine să ai remuşcări decât regrete”, scrie Carmen Bramly, uitând să spună că a împrumutat citatul de la Oscar Wilde. Sau: „Ei bine, voi încheia spunându-vă că, dacă vă aşteptaţi să găsiţi o morală asupra adolescenţei ca într-un basm sau alte prostii de genul ăsta, nu aţi deschis cartea potrivită. Eu vorbesc despre viaţă şi în viaţă nu există morală”.
Fata lu’ tata
Ziariştii din Hexagon se întreabă cum a fost descoperită o scriitoare atât de tânără, care nu are agent literar. Ei pun norocul tinerei de a fi publicată la o vârstă fragedă pe seama notorietăţii şi influenţei tatălui sau. Carmen Bramly este fiica scriitorului Serge Bramly, distins cu premiul Interallie în 2008 (distincţie care se acordă de aproape 80 de ani romanelor scrise de ziarişti) şi care are contract cu JC Lattès (editură care aparţine marelui grup Hachette). Întâmplător, volumul lui Carmen Bramly a apărut la aceeaşi editură la care tatăl său este unul dintre capetele de afiş. Adolescenta susţine că pur şi simplu a trimis manuscrisul acestei edituri şi astfel a semnat primul său contract de scriitoare. O altă teorie este că editurile ar vâna scriitori foarte tineri, vârsta fiind un motor important al campaniilor de marketing.
Fiica ministrului Imigraţiei s-a lansat la 14 ani
Pe de altă parte, Carmen Bramly se adaugă pe lunga listă de adolescenţi francezi cu părinţi celebri care se lansează în lumea literelor. Anul trecut, Sacha Sperling, un tânăr de 18 ani, a făcut valuri după ce a semnat primul contract cu Fayard. Şi în cazul lui meritul a fost atribuit celebrilor săi părinţi, cineaştii Alexandre Arcady şi Diane Kurys. Ariane Fornia a fost şi mai precoce, avea doar 14 ani în 2004, când a publicat prima carte. Este fata ministrului Imigraţiei, Eric Besson, pe atunci deputat.
Indignată de această asociere, Fornia scrie pe blogul ei „Anumitor oameni le lipseşte inteligenţa elementară de a disocia faptele şi acţiunile unui om de cele ale fiicei lui de 21 de ani, majoră şi autonomă (…). Eu nu vă întreb cine vă sunt părinţii şi cu cine votează”. Cu toate acestea, în istoria literară a Franţei există exemple de mari scriitori care s-au lansat devreme. În 1954, Rene Julliard a descoperit-o pe Francoise Sagan, care avea doar 18 ani şi a pariat pe romanul său „Bonjour tristesse”, care a ajuns best-seller peste noapte.
