Konstantin Kosacev, şeful Comisiei pentru relaţii externe din Duma rusă, a declarat, într-un interviu dat unui post de radio rus, că măsurile de retaliere cu care Moscova a ameninţat miercuri România ar putea viza şi domeniul economic.
Întrebat despre posibilele măsuri de retaliere cu care Moscova a ameninţat România după ce Bucureştiul a declarat persona non grata un diplomat rus, Kosacev a spus că, dacă gestul României este motivat doar de o reacţie „în oglindă‘‘ la ceea ce s-a întâmplat cu diplomatul său de la Moscova, atunci reacţia Rusiei va fi cu siguranţă dură, chiar dacă se va intra într-o spirală de acţiuni similare. Kosacev a afirmat că ar putea fi vorba despre expulzarea altor diplomaţi români de la Moscova. „Dacă vom vedea că acuzaţiile noastre sunt justificate, iar acţiunile autorităţilor române în acest caz nu se justifică, atunci aceasta ar putea fi urmată de o anumită degradare a relaţiilor bilaterale, care s-ar putea reflecta nu numai asupra domeniului politic, ci şi asupra economiei‘‘, a explicat Kosacev. „România este o ţară care are şi aşa relaţii diplomatice complicate cu restul lumii din cauza Moldovei, pe care România în general – cel puţin prin actualul ei preşedinte – nu o consideră un stat suveran şi nici măcar nu a trecut la recunoaşterea graniţei dintre România şi Moldova, în ciuda faptului că formal este vorba despre graniţa externă a UE.
Aflat la Iaşi, unde a avut o întrevedere cu premierul moldovean, Vlad Filat, preşedintele Băsescu a refuzat să comenteze cazul Grecu dincolo de poziţia exprimată de Ministerul Afacerilor Externe. Băsescu a subliniat însă că interesul României este integritatea teritorială a Republicii Moldova. Potrivit presei ruse, unul dintre obiectivele lui Gabriel Grecu ar fi fost obţinerea de informaţii despre Republica Moldova şi despre trupele ruse staţionate în Transnistria. De aceeaşi opinie este şi agenţia de proiecţii strategice Stratfor, potrivit căreia datele căutate de acesta erau în acord cu interesele geopolitice ale României. Înainte de arestarea sa, Grecu ar fi cerut sursei sale din Rusia să îi ofere informaţii militare privind Republica Moldova, Transnistria şi oblasturile ucrainene Cernăuţi şi Odesa, ele reprezentând priorităţi ale serviciilor de informaţii române, care se tem de creşterea influenţei ruse în regiune. Aşezarea Moldovei între Carpaţi şi Marea Neagră face din această ţară un teren „strategic‘‘ de disputare a puterii, fie că este vorba despre Rusia, care încearcă că îşi sporească influenţa în Balcani, fie despre România, putere europeană care „îşi proiectează influenţa în teritoriul rus”.
De asemenea, informaţiile despre Ucraina sunt deosebit de valoroase, în condiţiile în care Rusia şi Ucraina au emis recent o declaraţie comună în care anunţă că vor coopera în vederea soluţionării problemei transnistrene. În replică, Băsescu a declarat recent că Bucureştiul se va folosi de comunităţile de români din vestul Ucrainei pentru a face presiuni asupra Kievului în legătură cu conflictul transnistrean. Potrivit agenţiei, este posibil ca raportul FSB referitor la deconspirarea lui Grecu de către contactul său rus să ascundă de fapt adevăratele surse şi metode folosite de ruşi pentru a-l identifica pe român, cum ar fi o sursă umană sau interceptarea. De asemenea, această poveste ar putea acoperi un agent rus infiltrat în cadrul serviciilor de informaţii române, care ar fi alertat Moscova în legătură cu activităţile presupusului spion român. Este posibil şi ca sursa din Rusia a lui Grecu să fi reprezentat de fapt o modalitate a Moscovei de a prinde în capcană ofiţeri români sub acoperire.
Având în vedere istoria României, de fost satelit sovietic, agenţii români de spionaj au fost antrenaţi de KGB, iar serviciile ruse de informaţii au surse infiltrate adânc în interiorul multor agenţii de spionaj est-europene, inclusiv din România.
