Dragoş Bucurenci consideră că prin propriul exemplu putem să-i facem pe cei din jurul nostru
să fie mai atenţi cu mediul înconjurător, iar într-o companie acest rol îl are şeful.
Bucurenci are un mod de viaţă cât se poate de ecologic, inclusiv la job. Nu foloseşte ascensorul, circulă cu o maşină hibrid, are în portbagaj o bicicletă pliabilă, iar la birou reciclează inclusiv bateriile uzate, foloseşte becuri economice şi are grijă să închidă echipamentele nefolosite.
Se poate vorbi de ecologie la job?
D.B. Ca în toate domeniile, şi la job putem fi ecologişti. În toate activităţile noastre poate exista o componentă ecologistă prin acţiuni mai mici sau mai mari de protecţie a mediului: de la reciclare la reducerea emisiilor de carbon, la plantarea unui copac sau la educaţia ecologică a celor din jurul nostru. Putem fi ecologişti şi acasă, şi în oraş, şi la serviciu, şi atunci când ne deplasăm.
Ce modalităţi de reciclare putem folosi la job?
D.B. La birou putem recicla, refolosi şi economisi. Se pot colecta selectiv hârtia, plasticul, metalul şi sticla, iar apoi acestea pot fi duse la tomberoanele colorate pentru colectare selectivă amplasate în oraş sau la centre de colectare selectivă a deşeurilor. Hârtia poate fi refolosită, imprimând pe ambele părţi, iar dacă ai imaginaţie, plasticul şi sticla pot fi transformate în obiecte foarte utile: ghivece, vaze etc. Economisirea energiei electrice, a apei şi a carburanţilor este foarte importantă. Toate aceste lucruri sunt posibile, uşor de realizat şi foarte importante pentru mediu. Prin reciclarea sau refolosirea hârtiei salvezi pădurea, iar prin economisirea energiei electrice şi a carburanţilor reduci emisiile de gaze cu efect de seră, responsabile de schimbările climatice care afectează întreaga planetă.
Cum s-ar putea pune în practică aceste metode propuse? De ce avem nevoie?
D.B. Pentru colectarea selectivă la birou a hârtiei, sticlei, plasticului sau metalului, este nevoie de trei cutii sau tomberoane mai mici pentru aceste ambalaje, plasticul şi metalul fiind colectate împreună. După colectarea lor în birou, ele trebuie duse la containerele amplasate de primărie în oraş sau la centrele de colectare. Pentru refolosirea hârtiei tipărite pe o singură parte, se amenajează un loc special lângă imprimantă pentru a o păstra şi refolosi. Consumul redus de energie electrică, carburanţi şi apă, pe lângă faptul că va aduce beneficii mediului, va reduce şi facturile. Economisirea energiei electrice este o măsură foarte uşor de pus în practică la birou: becuri economice şi echipamente electrice, electronice sau electrocasnice din clasa A+. Iar, când acestea nu sunt folosite, trebuie închise, nu lăsate în stand-by. Pentru cei care uită să închidă calculatorul atunci când nu îl folosesc, există anumite echipamente care reamintesc prin semnale luminoase sau sonore că ar trebui închis. Apa nu trebuie lăsată să curgă atunci când nu este necesar, iar pentru udarea plantelor din birou se poate folosi apă de ploaie. Chiar şi carburantul poate fi economisit prin condusul ecologic care presupune să conduci cu viteză constantă, fără accelerări şi frânări bruşte, să nu exagerezi cu aerul condiţionat şi cu viteza, să eviţi drumurile în lucru şi blocajele rutiere, să opreşti motorul în timpul staţionării.
Referitor la carburanţi, ce mijloc de transport recomandaţi pentru a ajunge la job?
D.B. Transportul în comun sau bicicleta atunci când este posibil. Bicicleta este un mijloc de transport nepoluant care ajută şi la îmbunătăţirea condiţiei fizice. Transportul în comun, deşi nepopular, este o alternativă de transport ecologică. Iar celor care nu pot renunţa la maşină le recomand să folosească o maşină nepoluantă – electrică sau hibrid – sau car-sharing-ul, adică să nu călătorească singuri, să împartă maşina cu alţi colegi.
Respectaţi toate metodele amintite?
D.B. Toate aceste măsuri încercăm să le punem în practică la MaiMultVerde şi pot să vă spun că dau rezultate, iar colegii mei sunt bucuroşi că suntem mai „verzi” şi la birou, nu doar prin proiectele desfăşurate. În plus, noul sediu al MaiMultVerde se află într-o clădire eco. Spre exem¬plu, la birou avem un spa¬ţiu amenajat pentru colectarea selectivă, inclusiv a bateriilor uzate, folosim doar becuri economice, închidem echipamen¬tele nefolosite sau lumina atunci când nu suntem în încăpere. Eu, pe de altă parte, nu folosesc ascensorul, încerc să merg cel puţin două zile pe săptămână cu bicicleta, nu circul în oraş decât cu o maşină hibrid, iar în portbagaj am o bicicletă pliabilă care mă scoate întotdeauna din încurcătură, fie că e vorba de aglomeraţie sau de un traseu prea scurt ca să merite făcut cu maşina.
Aţi auzit de aplicaţia Blackle? O folosiţi?
D.B. Da, am auzit, am şi încercat-o, dar mi se pare o fiţă. Economiseşti mai multă energie electrică dacă reglezi manual luminozitatea ecranului cu două-trei trepte mai jos decât dacă te chiorăşti la un site cu text gri pe negru.
Cum credeţi că ar trebui să se impună un şef pentru a-i convinge pe subalterni să fie mai ecologici la birou?
D.B. În general, nu cred că un şef trebuie să se impună. Cred că important este ca el să-i facă pe oameni să îl urmeze. Iar în cazul schimbărilor despre care am vorbit până acum, singura cale şi cea mai eficientă este prin exemplu personal.
Care dintre departamentele unei organizaţii sunt mai „poluante”?
D.B. Nu cred că există departamente mai poluante şi departamente mai ecologice, cred că depinde de activitatea organizaţiei şi de o groază de aspecte logistice care diferă de la caz la caz.
Dacă ar trebui să organizaţi o acţiune ecologică pentru o companie cu 200 de angajaţi, cum aţi proceda?
D.B. Noi am organizat în anii trecuţi acţiuni de plantare la care au participat şi angajaţii unor companii, aşa că n-am să vă dau un răspuns ipotetic, ci unul cât se poate de real. Prima dată, prezentăm companiei un proiect care să răspundă atât nevoilor mediului, cât şi nevoilor respectivei companii. După ce convenim asupra formei finale a proiectului şi semnăm un contract de sponsorizare, începem implementarea acestuia, care, în cazul unei plantări, înseamnă: achiziţionarea puieţilor necesari acţiunii de plantare, recrutarea voluntarilor din rândul angajaţilor companiei sau din cadrul comunităţii noastre de câteva mii de voluntari, trainingul voluntarilor şi apoi acţiunea de plantare propriu-zisă. Interesul companiilor româneşti şi al angajaţilor pentru astfel de acţiuni de mediu este destul de mare, chiar şi în această perioadă de criză, şi sper să crească în anii următori.
Se poate vorbi de joburi mai puţin ecologice decât altele?
D.B. Există activităţi care poluează mai mult decât altele, dar nu aş vrea să arăt cu degetul. Nu există slujbă care să nu aibă un impact asupra mediului, iar important este ca fiecare dintre noi să găsească soluţii pentru a polua mai puţin în propria activitate. Privitul peste gard în curtea vecinului nu e nici elegant, nici eficient.
Activist ecologist
Dragoş Bucurenci este un activist ecologist şi jurnalist freelancer. Din 2008, conduce Asociaţia MaiMultVerde, o organizaţie neguvernamentală care şi-a propus să construiască o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. În primul an de activitate, MaiMultVerde a plantat peste 100.000 de copaci, a strâns peste 90 de tone de gunoi, a deschis primul centru de închiriat biciclete din Bucureşti şi a lucrat cu peste 8.000 de voluntari. Licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Teoria Artei şi certificat ca trainer în Process Communication, Dragoş Bucurenci s-a implicat în protejarea mediului din 2004, când, împreună cu Liviu Mihaiu, a pus pe picioare Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta.
