Confederaţia sindicală Cartel Alfa a solicitat FMI suplimentarea acordului cu România cu 3 miliarde euro pentru prefinanţarea proiectelor europene, însă FMI susţine că nu se pune problema acordării de sume suplimentare.
După întâlnirea de ieri cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a declarat că a cerut experţilor din cadrul misiunii FMI suplimentarea împrumutului, însă aceştia au afirmat că Guvernul ar avea suficienţi bani.
„Am cerut între 2,5 şi 3 miliarde de euro care să poată alimenta programele structurale şi să permită îmbunătăţirea mecanismului de absorbţie”, a declarat Hossu, citat de Mediafax.
Liderul Confederaţiei „Cartel Alfa” a spus că, în realitate, chiar dacă Guvernul ar avea banii „pe hârtie”, aceştia ar fi oricum deja cheltuiţi.
Utilizarea eficientă a fondurilor
În schimb, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat că nu a cerut reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional aflaţi în Bucureşti suplimentarea împrumutului, argumentând că „şi aşa ne-am înglodat suficient în datorii”. Întrebat de jurnalişti dacă BNS ar dori încheierea unui acord suplimentar cu instituţia internaţională, Dumitru Costin a precizat că este şi împotriva acestui lucru. După întâlnirea cu liderii principalelor confederaţii sindicale, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, a precizat că nu se pune deocamdată problema acordării unor sume suplimentare, fiind nevoie de o utilizare eficientă a fondurilor europene. „Nu este vorba de acordarea unor sume suplimentare, ci de utilizarea banilor în cadrului bugetului şi de eliminarea piedicilor în utilizarea eficientă a banilor europeni”, a declarat Jeffrey Franks.
Oficialul FMI a spus că principala problemă pentru România este faptul că se confruntă cu un mediu extern dificil, la care se adaugă necesitatea ajustării foarte severe în special în domeniul fiscal. Franks a menţionat însă că este optimist şi că economia României se va îmbunătăţi după ce această ajustare va fi realizată. Discuţiile pentru un nou parteneriat cu FMI şi Comisia Europeană ar putea începe la umătoarea misiune de evaluare a acordului actual, în luna octombrie, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care consideră că nu va fi necesar şi un nou împrumut. „Ca economist, o părere personală dacă vreţi, o continuare a parteneriatului cu FMI şi Comisia Europeană trebuie să existe. Principial, cred că un astfel de parteneriat este benefic. Nu cred că va fi nevoie de un nou împrumut”, a afirmat Tănăsescu.
Reducerea evaziunii fiscale, prioritate legislativă
Tot în cadul discuţiilor de ieri dintre sindicate şi reprezentanţii FMI, reducerea evaziunii fiscale pe piaţa muncii a fost una dintre temele abordate, oficialii Fondului apreciind că această problemă va deveni o prioritate legislativ şi procedurală. Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat, după discuţiile cu reprezentanţii FMI, că aceştia au împărtăşit opinia sindicatelor privind rezultatele slabe care vor fi obţinute în urma măsurilor luate de Guvern privind modificarea Codului Fiscal, potrivit Mediafax.
Liderul BNS a arătat că a pus la dispoziţia reprezentanţilor FMI o analiză de impact referitoare la faptul că prin reducerea contribuţiilor sociale cu trei puncte procentuale şi prin întărirea rolului Inspecţiei Muncii ar putea fi create aproximativ 100.000 de locuri noi de muncă. De asemenea, preşedintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că una dintre temele principale de discuţie a fost problema evaziunii fiscale pe piaţa muncii şi a afirmat că reprezentanţii FMI au recunoscut că le-a „scăpat” acest aspect, dar că vor transforma această problemă în prioritate din punct de vedere al legislaţiei şi procedurilor în vederea reducerii ei.
Un miliard euro pentru energie termică
Liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat că a atras atenţia reprezentanţilor FMI sosiţi la Bucureşti că eliminarea subvenţiilor la energie termică va duce la accentuarea problemelor şi chiar la intrarea sistemului în colaps, în condiţiile în care datoriile populaţiei către furnizori depăşesc deja un miliard de euro. „Eliminarea subvenţiilor va accentua problemele. Dacă în prezent raportul este 60% – plătesc, 40% – nu plătesc, acest raport se va schimba în sens dramatic şi atunci acest lucru va afecta şi producătorii”, a declarat Dumitru Costin.
100.000 de noi locuri de muncă ar putea fi create prin reducerea contribuţiilor sociale cu trei puncte procentuale şi prin întărirea rolului Inspecţiei Muncii.