Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF) este cea mai rapidă unitate a Alianței Atlantice. Formarea VJTF a fost decisă de conducerea NATO în anul 2014, imediat după ce armata Rusiei a ocupat peninsula Crimeea.
VJTF a participat în ultimele zile la exerciţiul militar Noble Jump 2021, pe teritoriul Bulgariei, iar în acest moment se instalează în România, pregătindu-se pentru următoarea fază a acestui exercițiu. Primele elemente ale (VJTF) au sosit în România începând de marți, 11 mai, pe cale terestră.
“Opt convoaie militare, constituite din aproximativ 190 de militari și 120 de echipamente militare, au intrat în țară prin punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu. Militarii și echipamentele vor staționa în București până miercuri, 12 mai, urmând apoi să își continue deplasarea către Centrul Naţional de Instruire Întrunită din Cincu, judeţul Braşov”, a anunțat Ministerul român al Apărării.
Pe parcursul lunilor mai și iunie 2021, exercițiul militar Noble Jump 2021 va testa capacitatea operaţională a elementelor Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) şi nivelul de implementare a Planului de Acţiune pentru Creşterea Capacităţii de Reacţie a Alianţei (Readiness Action Plan / RAP), în Bulgaria şi România.
“Forţa cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat este o contribuție substanțială la apărarea colectivă, pentru a fi desfășurată rapid, pentru a apăra orice aliat în fața oricărei amenințări”
Jens Stoltenberg,
Secretarul general al NATO
Nu întîmplător, trupele VJTF se află în aceste săptămâni în Bulgaria și în România, pe Flancul Estic al NATO – zona cea mai expusă în fața unui eventuale agresiuni a Rusiei. Alianții se asigură, pe această cale, că atacul militar împotriva Ucrainei, care a permis ocuparea peninsulei Crimeea, nu va putea fi repetat împotriva unei țări NATO.
“Avem un plan pe zece ani, achiziţii care până acum nu au fost la îndemâna Ministerului Apărării, programe de înzestrare strategică şi suntem dispuşi să le ducem la bun sfârşit”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Șeful statului a declarat de mai multe ori că România trebuie să susțină programele de antrenament ale militarilor și de înzestrare militară, inclusiv cu armament realizat în România.
Forța de Reacție Rapidă (NATO Response Force – NRF) a NATO, care poate fi desfășurată de Alianța Atlantică în orice țară NATO ar fi atacată, are un termen de intervenție de 72 de ore (adică de trei zile) de la primirea ordinului de luptă, în condițiile în care din FRR fac parte, de exemplu, militari francezi și germani, care ar trebui, teoretic, să ajungă în acest interval de timp, la nevoie, chiar până în România.
Începând cu data de 1 ianuarie 2021, Turcia este țara NATO aflată la comanda Forței Întrunite de Intervenție Rapidă (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), care este cea mai rapidă componentă a FRR.
FRR are un efectiv total de peste 30.000 de militari, din care VJTF reprezintă circa 6400 de oameni. În anul 2021, VJTF are drept principală componentă Brigada 66 de Infanterie Mecanizată a Turciei, formată din 4200 de persoane. Din VJTF mai fac parte militari din Albania, Ungaria, Italia, Letonia, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Spania, Marea Britanie și SUA. VJTF este o unitate terestră, dar Statele Unite pun la dispoziția ei și o componentă de sprijin aerian.
Această unitate rapidă fusese pregătită să ajungă în România încă de acum un an.
„Am aprobat dislocarea, la nevoie, în România, a forţei de răspuns a NATO cu o capacitate de reacţie foarte ridicată / VJTF, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare în anul 2020, în concordanţă cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2020, şi am mandatat ministrul Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura VJTF, care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2020”, preciza, anul trecut, președintele Klaus Iohannis, într-o scrisoare adresată Parlamentului României.
