Vestigiile arheologice, neglijate de zeci de ani, ar putea relansa industria turismului în Şimleu.
Oraşul Şimleu Silvaniei din judeţul Sălaj ar putea renaşte din propria cenuşă. Şi asta pentru că localnicii cred cu tărie că oraşul are un potenţial turistic imens. Primarul Septimiu Ţurcaş crede că viitorul turismului local este legat strâns de trecutul oraşului. „Am iniţiat un proiect a cărui valoare se va ridica la 5 milioane de euro şi care urmăreşte să pună în valoare o serie de vestigii istorice importante pentru toată Europa Centrală. Este vorba de reabilitarea cetăţii principare Bathory. Practic, este locul unde s-a născut regele Poloniei, Ştefan Bathory, dar şi locul de unde provine o serie importantă de principi şi de voievozi ai Transilvaniei”, spune primarul din Şimleu Silvaniei. Cum Ştefan Bathory este considerat unul dintre cei mai iluştri regi ai Poloniei, cetatea în care s-a născut ar putea atrage un mare număr de turişti din Polonia, dar şi din Lituania, ţară pe care a stăpânit-o în calitate de mare principe, ori din Letonia, ţară pe care Ştefan Bathory a alipit-o la Coroana poloneză în urma unui război victorios împotriva Marelui Cneaz al Moscovei, Ivan cel Groaznic. Acum, cetatea Bathory, lăsată în paragină, ar urma să fie reabilitată. Cele trei turnuri urmează să fie refăcute, la fel ca şi zidul de incintă, care îm-prejmuieşte o suprafaţă de 0,8 hectare. De asemenea, într-o clădire învecinată ar urma să fie amenajat un muzeu al oraşului.
Primul Muzeu al Holocaustului
Însă Cetatea Bathory nu este singurul punct de atracţie al Şimleului. În oraş se află primul Muzeu al Holocaustului din România. El funcţionează într-o sinagogă din secolul al XIX-lea. Şi această sinagogă a fost abandonată în perioada comunistă, în condiţiile în care puţinii evrei care au supravieţuit Holocaustului declanşat în Transilvania de Nord, ocupată de Ungaria, de către fasciştii maghiari din Partidul Crucilor cu Săgeţi, au emigrat în Israel ori în Statele Unite ale Americii. Acum, sinagoga, unde funcţionează muzeul, este reabilitată cu ajutorul unui evreu ardelean stabilit în Statele Unite ale Americii. Este vorba de Zoltan Hecht, ai cărui părinţi sunt originari din Nuşfalău, localitate învecinată cu Şimleu. „Practic, sinagoga era folosită de persoanele fără adăpost. Lucrările de reabilitare merg mai încet pentru că sunt finanţate din surse private”, spune una dintre angajatele muzeului. Deja Muzeul Holocaustului a devenit loc de pelerinaj pentru urmaşii evreilor prigoniţi în timpul celui de-al doilea război mondial.
Şampanie şi ştrand termal
Însă Şimleu Silvaniei nu este celebrul doar pentru istoria sa, ci şi pentru şampania din localitate. Marca de şampanie Silvania a devenit celebră în toată Europa de Est încă din perioada comunistă, când era exportată din URSS până în RDG. Şam-pa-nia este produsă după metoda brevetată de călugărul catolic Dom Perignon în perioada medievală, adică prin fermentaţie naturală cu ajutorul drojdiei, în sticlă. Producţia a început în anul 1974. Chiar dacă firma care deţine marca Silvania trece printr-o perioadă financiară delicată, hrubele lungi de 3,5 kilometri şi aflate la o adâncime de 60 de metri sub Măgura Şimleului încă adăpostesc o cantitate impresionantă de licoare. Producţia ar putea fi relansată la scară mare chiar de anul viitor, spun localnicii. O altă atracţie pentru turişti este reprezentată de ştrandul termal de la Şimleu. Apele sale sunt folosite pentru tratarea unor boli de piele, iar faptul că ştrandul valorifică un filon de apă caldă prelungeşte sezonul turistic cu două luni pe an, în comparaţie cu staţiunile din Transilvania care folosesc apele sărate. Turiştii se pot reface şi în parcul în stil roman amenajat în centrul oraşului.
Turism pe autostradă
Autorităţile locale mizează pe relansarea turismului după finalizarea Autostrăzii Transilvania. Şi asta pentru că autostrada, care va trece prin apropierea oraşului, va reprezenta principala cale de legătură cu graniţa cu Ungaria, dar şi cu aeroporturile internaţionale din Cluj-Napoca şi Oradea. Primarul Septimiu Ţurcaş speră ca finalizarea lucrărilor la autostradă să coincidă cu finalizarea reabilitării monumentelor istorice din centrul oraşului.
