Direcţiile de Ape Someş-Tisa, Siret şi Prut ale Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’ (ANAR) au solicitat Ministerului Mediului fonduri pentru lucrări anti-inundaţii mai ample decât ceruseră autorităţile locale prin procesele-verbale de după calamităţile din iulie-august 2008, se susţine într-o notă de documentare a Curţii de Conturi, preluată de Agerpres.
Verificarea Curţii de Conturi, desfăşurată în perioada 11 martie – 9 aprilie 2010, vizează ‘utilizarea fondurilor băneşti primite de Administraţia Naţională Apele Române, instituţie aflată sub autoritatea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, din Fondul de Intervenţie la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe 2008 şi din Fondul de Mediu aferent anului 2008, pentru finanţarea lucrărilor de înlăturare a efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţiile din perioada 22 iulie – 5 august 2008’.
Potrivit documentului citat, ‘în unele cazuri’ datele înscrise în procesele-verbale de calamitate întocmite imediat după producerea inundaţiilor, de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din cadrul primăriilor – privind lucrările hidrotehnice afectate, referitoare la cantitatea şi valoarea pagubelor produse – nu concordă cu datele centralizate la Direcţia de investiţii din cadrul ANAR, şi care au fost transmise ulterior, prin situaţii, pentru aprobare, la Ministerul Mediului şi Pădurilor, ‘acestea fiind mai mari decât cele stabilite iniţial, fapt care pune sub semnul întrebării justeţea şi corectitudinea cantităţilor şi sumelor respective’.
Un exemplu oferit de auditor este cel al lucrărilor de supraînălţare a digului malului stâng al râului Jijia, în amonte de confluenţa cu râul Prut, în judeţul Iaşi, aflată în administrarea Direcţiei de Ape Prut. La această lucrare, iniţial s-au alocat 880.000 de lei, pentru reprofilarea şi supraînălţarea digului, pe o lungime de 1,47 km, însă ulterior s-au solicitat fonduri pentru aceeaşi operaţie, dar pentru o lungime mult mai mare, 38,1 km de dig, suma cerută depăşind astfel 17,617 milioane de lei.
Aceeaşi situaţie a fost constatată şi la Direcţia de Ape Someş-Tisa. Pentru consolidarea malului râului Tisa, în localitatea maramureşană Săpânţa, în procesul-verbal de calamitate întocmit de autorităţile locale a fost constatată o breşă de aproximativ 380 m, pentru care s-au estimat fonduri de reparaţii de 510.000 de lei. Apele Române au transmis, însă, la Ministerul Mediului o situaţie în care figurează o breşă de 1.200 m, valoarea estimată pentru lucrări fiind de peste 11,87 milioane de lei.
Tot pe raza Direcţiei de Ape Someş-Tisa, auditul constată acelaşi tip de inadvertenţă la lucrarea de consolidare a malului Tisei, la ‘Locul Raţelor’, jud. Maramureş. Procesul-verbal iniţial constata distrugerea malului pe o lungime de 240 m, fondurile necesare pentru consolidare fiind calculate la 590.000 de lei. Direcţia de Ape a transmis, însă, Ministerului Mediului o situaţie centralizatoare în care se solicita aprobarea de lucrări pentru consolidarea malului pe o lungime de 2.250 m, fondurile necesare fiind de peste 10,5 milioane de lei.
Un alt exemplu oferit de documentul Curţii de Conturi se referă la regularizarea râului Suceava, pe tronsonul Vilcovul de Sus, Frătăuţii Vechi judeţul Suceava, lucrare aflată în responsabilitatea Direcţiei de Ape Siret. Pentru aceste lucrări Comitetul local pentru situaţii de urgenţă a transmis date cu privire la necesitatea reparării digului de protecţie pe o lungime de 250 m, suma cerută fiind de 900.000 de lei. În schimb, lucrarea a fost extinsă la 350 m, iar valoarea lucrării a crescut la 2,1 milioane de lei, susţine auditorul extern. În plus durata de realizare a lucrării a fost mărită de la 3 luni, cât se prevăzuse iniţial, la 10 luni.
Nota de documentare a Curţii de Conturi mai constată şi alte aspecte susceptibile de nereguli, la contractele de lucrări privind inundaţiile din perioada iulie-august 2008.
Astfel, autoritatea contractantă nu a solicitat niciodată firmelor constructoare remedierea lucrărilor din anii anteriori, distruse la inundaţii, deşi pentru aceleaşi obiective au fost făcute aceleaşi tipuri de intervenţii şi în anii precedenţi, în condiţiile în care construcţiile aveau garanţie de 24 de luni.
‘Deşi s-au efectuat repetitiv aceleaşi tipuri de lucrări, la aceleaşi obiective, nu s-a solicitat niciodată ca remedierea lucrărilor afectate să se realizeze pe cheltuiala constructorilor, deşi perioada de garanţie acordată lucrărilor este de 24 de luni, care decurge, potrivit clauzelor contractuale, de la data recepţiei la terminarea lucărilor, până la recepţia finală’, se arată în nota de audit.
Mai mult, auditorul constată că lucrările anti-inundaţii au fost încredinţate, prin negocieri directe, ‘aceloraşi constructori tradiţionali’, deşi lucrările efectuate de firmele respective în anii anteriori s-au dovedit a fi de calitate îndoielnică, cedând la calamităţi.
Un exemplu oferit de nota Curţii de Conturi este cel al Direcţiei de Ape Someş-Tisa, care a încheiat contracte cu firmele Repcon Oradea, Hidroconstrucţia Bucureşti şi Socot Târgu-Mureş.
O altă suspiciune asupra corectitudinii procedurilor întreprinse de Ministerul Mediului şi Apele Române se referă la faptul că cele două autorităţi ale statului ‘nu au respectat termenul de 3 luni de la intrarea în vigoare a HG 833/2008 şi HG 834/2008, stabilit pentru întocmirea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice aferente lucrărilor de investiţii’. Prin cele două hotărâri de guvern menţionate, fuseseră alocate fondurile pentru lucrările anti-inundaţii, prin bugetul Ministerului Mediului, din Fondul aflat la dispoziţia Guvernului şi din Fondul de Mediu.
‘Acest aspect creează unele nelămuriri referitoare la modul în care au fost organizate şi desfăşurate negocierile directe cu firmele de construcţii nominalizate, cum au fost atribuite contractele de servicii şi lucrări şi îndeosebi cum au fost finalizate lucrările de construcţii-montaj la obiectivele de investiţii calamitate, având în vedere termenele mult reduse, pricinuite de întârzierile produse de instituţiile organizatoare şi beneficiare’, se constată în documentul Curţii de Conturi.
De asemenea, auditul constată că unele direcţii de ape au încălcat legislaţia în domeniu, plătind lucrările efectuate înainte de recepţia acestora.
De exemplu, Direcţia de Ape Someş-Tisa a efectuat plăţile către constructori în perioada 5 – 19 decembrie 2008, iar recepţia finală a fost încheiată în 23 ianuarie 2009. În plus, recepţia a fost făcută pe baza unui singur proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, încheiat pentru toate obiectivele de investiţii finalizare, nefiind astfel încheiate procese-verbale separate pentru fiecare obiectiv, a mai constatat auditorul Curţii de Conturi.
În aceeaşi situaţie s-a aflat şi Direcţia de Ape Prut, care a efectuat toate plăţile în perioada 24 noiembrie-19 decembrie 2008, deşi unele lucrări aveau să fie recepţionate abia în perioada 14 ianuarie – 22 mai 2009, se mai susţine în nota de documentare a Curţii de Conturi.
Suspiciuni ridică şi faptul că majoritatea facturilor emise de operatorii economici pentru serviciile prestate nu sunt avizate din punct de vedere al controlului preventiv financiar propriu, dar sunt certificate în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii, sunt verificate din punct de vedere tehnic de către responsabilii de lucrări şi sunt avizate cu ‘bun de plată’.
Acest fapt ‘creează anumite suspiciuni privind veridicitatea şi corectitudinea operaţiunilor, precum şi asupra efectuării angajamentelor legale şi bugetare şi a realizării în condiţii legale a plăţilor aferente’, notează auditorul public extern în nota de documentare de la Curtea de Conturi.
Semne de întrebare sunt ridicate şi de faptul că firmele contractate de Apele Române aveau sediile sociale la distanţe mari de zona unde trebuia să construiască urgent. Pentru lucrările la digul Sagna, jud. Neamţ, Direcţia de Ape Siret a contractat firma Lescaci SRL, din Negreşti-Oaş, iar pentru digul de la Răchiţeni, jud. Iaşi, a contractat firma Vega ’93 SRL, din Galaţi.
În documentul citat se descrie şi modul în care au fost selectate firmele care au efectuat lucrări pentru direcţiile de ape menţionate.
Astfel, firmele trebuia să fie agrementate de Ministerul Mediului, să fie eligibili din punct de vedere tehnic şi economic şi să aibă experienţă similară în domeniu.
‘La propunerea Administraţiei Naţionale Apele Române (propunere care au avut la bază solicitările formulate de direcţiile de ape zonale), conducerea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile a nominalizat agenţii economici proiectanţi şi executanţi ai lucrărilor necesare înlăturării efectelor inundaţiilor’, se arată în nota de la Curtea de Conturi.
Verificările Curţii de Conturi au vizat inclusiv lucăririle efectuate la obiective inundate şi anul acesta, printre care localitatea băcăuană Săuceşti.
Valoarea estimată a fondurilor necesare pentru înlăturarea efectelor calamităţilor din 22 iulie-5 august 2008 a fost de circa 436,5 milioane de lei.
Executivul din acea perioadă a alocat 13,3 milioane de lei din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prin HG 833 din 10 august 2008, şi alţi 20 de milioane de lei, din Fondul pentru Mediu, prin HG 834 din 13 august 2008.
Pentru alocarea acestor bani, Guvernul a avut în vedere rapoartele sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor şi procesele-verbale privind pagubele produse de inundaţiile din iulie-august 2008, avizate de prefecţii judeţelor Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Bacău, Galaţi, Maramureş. Hotărârile au mai fost fundamentate şi pe informarea din partea Apelor Române, privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase din acea perioadă.
Nota de documentare este un document preliminar, care necesită analizarea de către plenul Curţii de Conturi.
