Fostul colonel SRI Daniel Dragomir vorbește, în exclusivitate pentru „România liberă“, despre mărturiile din Comisia de Control al SRI și despre dosarul Black Cube.
Decorat de către președintele României în 2006 cu cea mai înaltă distincție – Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler cu însemn pentru război – pentru succesul operațiunii de salvare a ziariștilor din Irak, fostul colonel SRI Daniel Dragomir face dezvăluiri de maximă importanță.
„La Washington există o anumită nemulțumire cu privire la activitatea amba-sadei de la București. Pentru că pe zona de investiții și de extindere a activităților comerciale și a mediului de afaceri planul stabilit la Washington, a fost înde-plinit în proporție de numai 7-8%“, a susținut Daniel Dragomir.
Fostul colonel SRI a menționat că „este sfidător pentru toți cetățenii României care-și plătesc taxele și impozitele și sunt alergați de ANAF pentru doi lei, ca anumite organe media să aibă datorii de sute de milioane de euro, să fie în insolvență de ani de zile și ele să «combată» cu voioșie alături de Coldea-SRL sau PFA-Kövesi.“
„România liberă“: Ați adus în fața Comisiei parlamentare de Control al SRI documente și dovezi noi. Înspre ce credeți că se îndreaptă audierea dvs?
Daniel Dragomir: Acum am prezentat documente Comisiei, documente care țin de culoarul politic și de implicare a serviciilor în zona politică. Am prezentat lucruri, documente și probe care țin de culoarele Justiției plecând de la o serie de afirmații pe care le-am făcut de-a lungul timpului. Am adus și exemple foarte concrete. De asemenea, am observat că această Comisie începe să proceseze cele relatate și toți membrii Comisiei încep să fie interesați de clarificarea lucrurilor aduse în fața lor. Cum am mai spus, numai în colaborare cu conducerea SRI, Comisia poate să ducă la identificarea „merelor stricate“ sau otrăvite din interiorul Serviciului și ulterior să le extragă de acolo!
Ați pus la dispoziția Comisiei fapte și dovezi care eventual ar putea duce la destituirea unor factori de decizie din SRI? Ați prezentat Comisiei documente secrete?
Nu-mi permite legea să dețin documente clasificate. De aceea, am precizat de la începutul audierilor că nu voi prezenta astfel de documente Comisiei. Demersul meu nu are ca scop ca unii oameni din SRI să fie destituiți sau nu. Cred că Serviciul are mecanisme interne pentru a se descotorosi de astfel de persoane.
Și cum rămâne cu „merele stricate“ de care aminteați?
De asta aminteam de mecanisme care să fie puse în aplicare ca să depisteze și să elimine astfel de indivizi. Am prezentat în fața Comi-siei situații pe care le-am catalogat drept grave încălcări ale Constituției României. Prin grave încălcări am adus în atenția Comisiei lucruri petrecute sub comanda lui Florian Coldea în SRI și că Serviciul și-a asumat rolul de putere în stat. Prin implicarea sa în zona politică, în zona economică, în zona instanțelor de judecată și a parchetelor. Ori aceste lucruri sunt foarte grave și SRI trebuie să revină la matca sa constituțională.
Adică să-și deruleze activitatea numai pentru prezervarea interesului național. Dacă mecanismele interne de control ale Serviciului n-au funcționat la acel moment…Se pune legitim întrebarea dacă mai sunt lucrători ai SRI care să aibă conștiință și dragoste de țară. Sunt convins că există conștiință în majoritatea lucrătorilor SRI și sunt convins că lucrurile se vor regla.
Credeți că Serviciul Român de Informații ia în serios lucrările acestei Comisii parlamentare?
N-am semnale că SRI nu ar lua în serios această comisie și lucrările ei. Comisia nu poate fi una care fugărește Serviciul, sau una care ține în brațe Serviciul, este una care asigură controlul parlamentar și al societății civile asupra activității SRI. Și cred că lucrurile sunt pe un făgaș normal.
Cum comentați schimbarea regulamentului Comisiei SRI?
Opinia mea este că e vorba despre o schimbare în bine a regulamentului și merge pe o linie de transparență a lucrărilor pe modelul american, pe modelul comisiilor din Congresul SUA. Atâta timp cât serviciile de informații sunt în slujba națiunii ele trebuie puse sub controlul parlamentar. Iar acest control trebuie să fie democratic și transparent.
Fostul ofițer SRI Daniel Savu a menționat la un moment dat că cele 660 de organizații-fundații finanțate de Soros în România ar pune presiune nu numai pe clasa politică, ci și pe serviciile de informații. Cum ar putea pune presiune aceste ONG-uri pe un serviciu de informații?
În cadrul SRI, există o structură care se numește Direcția Generală de Apărare a Constituției și dacă ar exista astfel de presiuni, acestea s-ar constitui într-o încălcare a Constituției României, iar Direcția ar răspunde neîndoielnic. Și mai cred că cele 660 de organizații nu funcționează într-o comuniune de spirit și gândire. Știu că sunt oameni și-n aceste fundații care sunt de bună credință, însă trebuie determinat clar zona politică de cea a societății civile, a ONG-urilor. Dacă vor puterea, n-au decât să înființeze un partid conform legii și să participe democratic la alegeri. Revenind la influența ONG-urilor lui Soros în servicii, înclin să cred că sunt mecanisme foarte puternice de autoprotecție prin care serviciile pot riposta la astfel de atacuri.
Ce se mai întâmplă în dosarul Black Cube?
În acest dosar sunt câteva întrebări fără răspuns. În primul rând, acest caz a fost prezentat ca un mare caz de spionaj împotriva șefei DNA. Și avem în acest caz câteva fracturi de logică. Dacă șefa DNA a fost ținta acestei operațiuni de spionaj înseamnă că e un lucru extrem de grav. Și dacă acest lucru s-a întâmplat și a fost o amenințare gravă la adresa șefei DNA și a inte-grității sale, întrebarea lo-gică este de ce acest dosar după aproape doi ani de cercetări nu este finalizat și trimis în instanță?
În al doilea rând, șefa DNA nu are calitate de persoană vătămată în acest dosar.
În al treilea rând, șefa DNA a afirmat de nenumărate ori că știe cine a plătit, cum a plătit și de ce – inclusiv zilele trecute la Bruxelles – ori de ce dânsa nu sesizează oficial aceste fapte la DIICOT? Așa cum am solicitat personal încă de anul trecut. Doresc ca dânsa să sesizeze oficial organele de anchetă asupra cestor fapte și dovezi, pe care spune că le deține.
Ori în acel dosar sunt lucruri pe care cineva nu vrea să le ancheteze pe mai departe și să ajungă, cum este normal, în fața instanței de judecată, ori acel dosar este o mizerie! Așa că DIICOT a realizat că nu poate trimite acel dosar la instanță și-l lasă așa… în uitare.
De acest dosar a fost legat și numele lui Dan Adamescu. A avut vreo legătură omul de afaceri cu Black Cube?
Nu pot să vă dau acum un răspuns, deoarece ar putea fi interpretat ca un răspuns care depășește cadrul nepublic al fazei de urmărire penală.
Ar putea fi interpretat ca un răspuns care ține de interiorul dosarului penal. Dar știu un lucru foarte clar: că au existat în spațiul pu-blic persoane care au dorit să lege numele lui Dan Adamescu de acest dosar din rațiuni… de ei știute.
Sper ca DIICOT să clarifice acest lucru, mai ales că procurorii au audiat diverse persoane din spațiul public în legătură cu numele lui Adamescu.
Mă refer aici la Dan Tapalagă, care nu figurează ca martor în dosar și totuși a fost audiat.
Din ce știu, Dan Tapalagă s-a autoinvitat la sediul DIICOT și a purtat mai multe discuții cu procurorii de caz. Am cerut să mi se pună la dispoziție declarația dumisale și ce calitate are în dosar. Mi s-a spus că a avut numai o discuție informală cu anchetatorii. Eu atât știu, că au existat trei persoane – Tapalagă, Ghiță și Dan Andronic – care au avut discuții cu procurorii. Prin avocat, am cerut declarațiile celor trei și mi s-a răspuns că discuțiile cu anchetatorii au fost numai unele de natură „informală“.
Ce calitate aveți în dosar și ce acuzații v-au fost aduse?
Sunt inculpat în dosar și mi s-au adus acuzațiile de constituire de grup infracțional organizat și de instigare la infracțiuni informatice.
În ce mod ați pus la punct acest grup infracțional organizat?
Și eu sunt curios să aflu, deoarece acuzațiile aduse mie nu au nici un fel de temei legal și nu se bazează pe nici un fel de probe. În acest sens am făcut o serie de cereri pentru probatorii, deci am cerut să mi se aducă probe pentru a clarifica lucrurile și aștept în conti-nuare răspuns la ele.
Pentru că nu s-a mai făcut nimic în dosar. Nu voi da nici un fel de declarație în acest dosar până nu mi se răspunde la probatoriul înaintat procurorilor. Aceste cereri sunt făcute de peste un an de zile.
Îi cunoașteți pe cei doi cetățeni israelieni inculpați alături de dvs. în dosar? Ați avut legături profesionale cu cei doi când erați ofițer activ?
Nu pot da informații care ar fi considerate ca fiind din dosarul cauzei, pentru că s-ar interpreta că discut dosarul în public în faza sa de urmărire penală. Dar în legătură cu acest dosar vreau să mai menționez că de peste un an planează asupra mea diverse suspiciuni total nefondate.
Din toți cei implicați în cauză, doar mie mi-au fost impuse măsuri preventive, ceilalți inculpați bucurându-se de libertate deplină. Păi atunci, dacă acei oameni au pus la punct asemenea măsuri odioase împotriva dnei Kövesi, de ce sunt lăsați să zburde liberi?
„Publicație susținută de Coldea-SRL!“
Vis-à-vis de discuția avută despre culoarele media. Cum vi se pare faptul că circa 80% din media românească se află în insolvență?
În primul rând, cred că ar trebui să intereseze intervenția unor agenții de publicitate în piața media. Și aici cred că lucrurile trebuie clarificate.
Cel mai elocvent exemplu în acest sens este episodul post- Ordonanța 13, când în piață s-a intervenit ca anumite trusturi media să nu mai primească publicitate. Vizate fiind RTV, Antena 3 și altele, în fapt cele care au susținut Guvernul.
Companiile mari de publicitate au cerut retragerea bugetelor din anumite zone media pe care le considerau incompatibile cu valorile pe care le susțineau ele însele.
Trebuie să se pună întrebarea: dacă există un sprijin acordat unor publicații susținând, aprioric sau partinic, un anumit punct de vedere, acesta ar trebui să fie adus transparent la cunoștința publicului. Să se scrie, de exemplu, pe frontispiciul unora: “publicație susținută de Coldea- SRL!“. Să și le asume, publicul ar trebui să știe sub comanda cui sunt.
Este sfidător pentru toți cetățenii României care-și plătesc taxele și impozitele și sunt alergați de ANAF pentru doi lei, ca anumite organe media să aibă datorii de sute de milioane de euro, să fie în insolvență de ani de zile și ele să “combată“ cu voioșie alături de Coldea-SRL sau
PFA-Kövesi.
La Washington există o nemulțumire cu privire la activitatea Ambasadei SUA de la București
Încotro credeți că se îndreaptă Parteneriatul Strategic cu SUA? Suntem noi parteneri de nădejde?
Din ce știu, din informațiile pe care le am, la începutul fiecărui an calendaristic sau financiar sunt stabilite de către Departamentul de Stat al SUA diverse obiective pentru fiecare ambasadă în parte. Și mai știu că la Washington există o anumită nemulțumire cu privire la activitatea ambasadei de la București.
Pentru că pe zona de investiții și de extindere a activităților comerciale și a mediului de afaceri planul stabilit la Washington a fost îndeplinit în proporție de numai 7-8%. Asta deoarece Parteneriatul Strategic stabilit cu România pentru secolul XXI are pe lângă componenta militară și pe cea economică, de afaceri, cea culturală, cea tehnologică și cea socială. Ori îndreptarea eforturilor Ambasadei SUA exclusiv către componenta de justiție îi face pe cei îndrituiți să se întrebe dacă Parteneriatul Strategic cu SUA funcționează sau stagnează.
Demn de menționat este faptul că acest Parteneriat nu a fost făcut la cererea României, ci a fost discutat și negociat la cererea SUA, în special a Administrației Obama. Acest Parteneriat Strategic este deosebit de important pentru noi, ori noi ne-am făcut datoria cu vârf și îndesat față de partenerul american pe toate componentele.
SITUAȚII
Art. 3, alin. (4) din Constituția României stipulează: “Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine“. Cum se acordă acest articol cu cotele de refugiați impuse de UE României? Ce poate face aici Direcția Generală de Apărare a Constituției?
Sunt înțelegeri la cel mai înalt nivel european la care România este parte. Nu pot să-mi dau seama dacă aceste cote de refugiați încalcă sau nu Constituția. Opinia mea este că trebuie consultat Parlamentul ca organ legitim de reprezentare a poporului român. Inclusiv o consultare a poporului prin referendum nu este exclusă, din punctul meu de vedere. Ar mai fi și calea sesizării Curții Constituționale de către Avocatul Poporului. Eu plec de la premisa că instituțiile statului român funcționează.
Și atunci, cum vă explicați că referendumul organizat în 2009 pentru limitarea numărului de parlamentari la 300 nu a fost validat nici acum de Parlament? Cum mai este respectată voința poporului de către aleșii săi?
Este un mare și grav semn de întrebare asupra funcționării democrației noastre parlamentare. Trebuiau făcuți niște pași procedurali foarte concreți, dar sunt convins că acești pași nu sunt în interesul nimănui din clasa politică românească. Nimeni nu dorește acest lucru.
