Formaţia a fost înfiinţată în 1989, de fraţii Noel (chitară) şi Mike Hogan (bas) şi de Fergal Lawler (tobe), sub numele iniţial de „The Cranberry Saw Us”. Primul solist a fost Niall Quinn, bun prieten al celor trei, care însă a părăsit trupa la puţin timp. A fost înlocuit de Dolores O’Riordan, cea care va deveni imaginea trupei pentru următorii 20 de ani.
Pe lângă rock alternativ, trupa a abordat şi stilurile indie pop şi punk, cu influenţe de folk irlandez. Şi-au câştigat faima încă de la lansarea primului album, „Everybody Else Is Doing It, So Why Can’t We?” (1993), vândut în cinci milioane de exemplare în întreaga lume. Lansarea albumului de debut a fost urmată de un turneu american. Concertele live au dus la difuzarea piesei „Linger” în heavy-rotation pe canalul MTV şi, până la sfârşitul anului, melodia devine un hit. Urmează single-ul „Dreams”, care va consolida ascensiunea trupei Cranberries: trupa a intrat în atenţia caselor de discuri, iar negocierile s-au încheiat cu semnarea unui contract cu Island Records.
Un an mai târziu, în 1994, Dolores O’Riordan se căsătoreşte cu managerul trupei, Don Burton, an în care apare şi al doilea album al formaţiei, „No Need to Argue”, ce a debutat pe locul şase în topurile americane. „No Need to Argue” depăşeşte succesul albumului de debut şi câştigă trei discuri de platină cu hituri îndelung difuzate precum „Zombie” sau „Ode to My Family”. În 1995, sunt lansate alte două single-uri senzaţionale, „I Can’t Be With You” şi „Ridiculous Thoughts”, iar The Cranberries sunt pe culmile succesului.
Concomitent, apar însă şi primele zvonuri că Dolores O’Riordan intenţionează să părăsească formaţia, pentru o carieră solo. Trupa neagă vehement şi The Cranberries intră în studio pentru un al treilea album realizat în colaborare cu producătorul Bruce Fairbairn, vechi colaborator al celor de la Aerosmith. „To the Faithful Departed” a fost lansat în 1996, iar primul single, „Salvation”, a stârnit acelaşi interes ca hiturile anterioare ale trupei, însă aceasta anulează turneul în Europa şi Australia, determinând reapariţia zvonurilor legate de plecarea solistei.
Trei ani mai târziu, în 1999, The Cranberries îşi lansează cel de-al patrulea album de studio, „Bury the Hatchet”, conţinând hituri precum „Promises”, „Animal Instinct”, „Just My Imagination” şi „You & Me”. Încep un turneu mondial care durează până în vara anului 2000, de departe cel mai mare şi mai răsunător turneu din cariera trupei.
În 2004, zvonurile devin oficiale: trupa nu se desparte, ci va lua o pauză, fiecare dorind să-şi dezvolte proiectele solo. De-atunci, Dolores O’Riordan a colaborat la numeroase proiecte muzicale şi a scos două albume, Noel Hogan a început un nou proiect intitulat Mono Band, urmat de formarea trupei Arkitekt, iar Fergal Lawler a colaborat cu The Low Network, Walter Mitty şi The Realists, The Last Days Of Death Country, atât ca muzician, cât şi ca producător.
Legat de o posibilă reunire a trupei, problema nu s-a pus nici un moment „dacă” ori „vom vedea”, ci mai degrabă „când”. S-a întâmplat anul trecut, când The Cranberries a aniversat 20 de ani, drept pentru care fiecare membru al formaţiei a renunţat pentru o perioadă la proiectele proprii, acceptând un turneu aniversar. The Cranberries va ajunge şi la Bucureşti, pe 20 iulie, când va susţine un concert la Zone Arena, organizat de Events. Ce a pregătit trupa pentru acest eveniment e lesne de ghicit: vom asculta cele mai îndrăgite/renumite/aşteptate/fredonate hituri ale trupei, dar şi piese de pe cele două albume solo ale solistei, „Are you listening” şi „No Baggage”.
Preţul biletelor variază între 120 şi 190 lei, în funcţie de categorie, şi pot fi cumpărate din magazinele Germanos, Vodafone, Orange, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online, de pe site-ul www.eventim.ro.