Decizia Curţii Constituţionale ar putea avea ca efect întârzierea virării de către FMI a celei de-a cincea tranşe a împrumutului. O opţiune a guvernului în acest context este majorarea taxelor şi impozitelor, potrivit Realitatea.net.
Boardul FMI se întruneşte luni, 28 iunie, pentru a decide asupra următoarei tranşe a împrumutului contractat de România de la organismul internaţional. Cu o săptămână în urmă, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, se declara convins că măsurile de austeritate vor fi adoptate înaintea acestei date, astfel încât negocierea să nu fie periclitată.
„Eu sunt convins că vom intra în board pe 28 iunie, pentru că au fost depăşite problemele cu adoptarea măsurilor de austeritate”, declara Tănăsescu. Spusele lui Tănăsescu sunt un ecou al declaraţiilor preşedintelui Băsescu care, la anunţarea măsurilor de austeritate a subliniat necesitatea adoptării lor înainte de sfârşitul lunii iunie. Poziţia a fost reiterată joi de consilierul preşedintelui, Sebastian Lăzăroiu: „Decizia e importantă pentru că şedinţa boardului FMI este pe 28 iunie, şi ei înţeleg că este crucial să ia o decizie până atunci”, a spus Lăzăroiu.
N-a fost să fie aşa. Cu toate că planul de austeritate a trecut de Parlament, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra neconstituţionalităţii legii ce prevedea reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25% şi a pensiilor de stat cu 15%.
La sfârşitul lunii în curs, tranşa împrumutului de la FMI, menită să intre direct în cuferele BNR, ar fi trebuit să ajungă în România, iar mai târziu, tranşa de la UE. Decizia juriştilor constituţionali ridică un imens semn de întrebare asupra acestor bani.
În aceste condiţii, aşa cum declara joi consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, neaplicarea măsurilor de austeritate ar putea fi înlocuită cu majorări de taxe şi impozite. De altfel, impozitele mai mari au fost sugerate chiar de către FMI, variantă respinsă de guvernul României. Propunerea FMI consta în creşterea cu 5 puncte procentuale a TVA şi majorarea cotei unice de la 16% la 20%.
„[…] întregul pachet nu poate fi suplinit decât de metode alternative de creştere a veniturilor, respectiv creşterea impozitelor. […] Dacă pachetul ăsta cade şi pe jumătate practic se ajunge la vorba FMI”, a precizat Lăzăroiu.
În totalitate, programul de asistenţă financiară pentru România valorează 20 de miliarde de euro. La această sumă contribuie FMI cu 12,9 miliarde de euro, Comisia Europeană cu cinci miliarde, iar Banca Mondială, cu încă un miliard.
