Dosarul „Spionaj în dormitor”, care a debutat spectaculos la începutul lunii iunie, printr-o operaţiune a DIICOT extinsă în 23 de judeţe, tinde tot mai mult spre un destin banal. Cel mai proeminent personaj dintre cei 53 de cercetaţi pentru infracţiuni la Legea siguranţei naţionale, este vorba de judecătoarea Mihaela Pârvu de la Tribunalul Bucureşti, este liber din nou să părăsească ţara. Decizia a fost luată pe 21 iunie de Curtea de Apel Alba-Iulia, care a admis plângerea formulată de Casa de avocatură Buduşan-Mateuţ, apărătorii magistratului. Avocaţii au arătat că procurorii DIICOT Hunedoara au luat măsura interzicerii părăsirii ţării fără ca, la acel moment, judecătorul Mihaela Pârvu să beneficieze de asistenţa unui apărător. Acest lucru atrage după sine şi nulitatea acestui tip de restrângere a drepturilor, lucru împărtăşit şi de magistraţii de la Alba-Iulia. Pârvu este cercetată în continuare de procurori pentru infracţiuni la Legea siguranţei naţionale, după ce ar fi fost folosit un soft ilegal de interceptare a telefoanelor. Programul informatic fusese instalat pe un telefon folosit de soţul judecătoarei.
În ceea ce priveşte faptele de care este acuzată judecătoarea de la Tribunalul Bucureşti, şi anume infracţiuni la Legea siguranţei naţionale, avocaţii Mihaelei Pârvu au invocat în apărare o hotărâre judecătorească care aparţine chiar Curţii de Apel Alba Iulia. Este vorba de o decizie din septembrie 2005 în care s-a reţinut că activitatea de ascultare a unei persoane fizice de către o altă persoană fizică, în cadrul unei relaţii interpersonale, nu aduce atingere siguranţei naţionale.
Decizia din cazul judecătoarei Pârvu vine după ce Curtea de Apel Alba Iulia a respins, pe 3 iunie, propunerea DIICOT de arestare în acest dosar a circa 30 de persoane care au folosit astfel de softuri. Magistraţii au decis doar arestarea celui care a comercializat softurile ilegale, Nicolae Oproiu, din Orăştie. De altfel, nici procurorii DIICOT nu au mai contestat decizia judecătorilor.
În primele zile ale lunii iunie, DIICOT începea spectaculos operaţiunea „Spionaj în dormitor”: 61 de percheziţii în 23 de judeţe, 53 de persoane propuse pentru arestare, confiscarea unui întreg arsenal de aparatură de interceptare ambientală, telefonică şi de e-mail.
