Curtea Constituțională consideră că procurorul şef al DNA a refuzat să participe la clarificarea unui episod de interes public, prin modul în care a răspuns Comisiei speciale de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009. CCR constată că, prin refuzul Laurei Codruța Kovesi de a se prezenta în fața comisiei și de a furniza informațiile solicitate, "este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, și este împiedicată desfășurarea activității sale" în ceea ce privește atribuțiile de control prin intermediul comisiilor parlamentare.
"În ceea ce o privește pe doamna Laura Codruța Kovesi, aceasta (…) a refuzat să dea curs celor trei invitații și să se prezinte în fața Comisiei speciale de anchetă, iar la solicitarea comisiei de a răspunde, în scris, la întrebările 'dacă ați fost acasă la domnul Gabriel Oprea în seara zilei de 6 decembrie 2009' și 'dacă răspunsul este afirmativ, vă rugăm să ne precizați motivul vizitei dumneavoastră acasă la domnul Gabriel Oprea și ce persoane au mai fost prezente', doamna Laura Codruța Kovesi a răspuns că nu a dat curs invitației de a lua parte la lucrările comisiei, deoarece nu a avut și nu are cunoștință despre aspecte de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei, datorită atribuțiilor conferite de lege, nu a avut și nu are prerogative sau cunoștință de niciunul dintre aspectele care fac obiectul anchetei parlamentare", se precizează în motivarea publicată vineri pe site-ul CCR.
Judecătorii constituționali au apreciat că procurorul șef al DNA nu a dat, concret, niciun răspuns la cele două întrebări formulate de Comisia specială de anchetă.
"Doamna Laura Codruța Kovesi nici nu a negat, nici nu a confirmat o stare de fapt concretă, limitându-se la a susține că nu deține informații necesare cauzei. Curtea constată că, de fapt, doamna Laura Codruța Kovesi nu a răspuns la cele două întrebări formulate de Comisia specială de anchetă. Mai mult, această situație coroborată cu imposibilitatea comisiei de a stabili adevărul, deși a întreprins mai multe demersuri în vederea audierii și altor persoane care ar fi putut avea cunoștință despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul că au fost citate în calitate de martori într-un dosar de urmărire penală (…), sunt de natură a crea un blocaj în activitatea Comisiei speciale de anchetă (…), blocaj care a determinat Parlamentul României să adopte o hotărâre prin care prelungește termenul de activitate al comisiei cu 60 de zile, în vederea continuării demersurilor legale pentru realizarea obiectivelor în scopul cărora a fost declanșat controlul parlamentar", se menționează în motivare.
În opinia CCR, în condițiile în care persoana invitată să participe la ședințele Comisiei de anchetă reprezintă o autoritate publică ce nu se află sub control parlamentar, aceasta are obligația să ia parte la lucrările comisiei "în toate cazurile și indiferent de obiectul anchetei parlamentare", în virtutea principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului.
"Prin conduita sa, procurorul șef al DNA nu numai că înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului — Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea în seara zilei de 6 decembrie 2009, dată la care s-a desfășurat scrutinul național pentru alegerea președintelui României, alături de alte persoane care dețineau funcții publice — directorul Serviciului Român de Informații, directorul adjunct al Serviciului Român de Informații și senatori, în locuința domnului senator Gabriel Oprea) care, dacă s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ în plan social, politic și juridic, prezervând, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate", se mai arată în motivare.
