Şefii serviciilor secrete din Ucraina şi Rusia au semnat documentele prin care contraspionajul rus al Flotei de la Marea Neagră revine în Crimeea, de unde fusese expulzat la finele anului trecut.
Documentul semnat la Odessa reprezintă apropierea dintre Kiev şi Moscova după victoria taberei proruse în Ucraina şi alegerea preşedintelui Viktor Ianukovici. Potrivit Kommersant, după al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor, Moscova i-a cerut lui Ianukovici să readmită oamenii FSB la baza de la Marea Neagră şi „să înceteze orice cooperare cu CIA”, administraţia Ianukovici acceptând majoritatea cererilor, care erau în beneficiul ruşilor, şi nu al ucrainenilor. Imediat după victoria lui Ianukovici, prevăzută de „colegii” ucraineni, FSB, fost KGB, a pus problema redeschiderii urgente a misiunii sale pe lângă flota rusă, la Sevastopol. Acum, ofiţerii serviciilor secrete ruse pot reveni în Crimeea, după ce, în decembrie anul trecut, Ucraina ordonase ca 19 spioni ruşi să părăsească Sevastopolul. Fostul preşedinte ucrainean Viktor Iuşcenko decisese ca flota rusă să părăsească Crimeea în 2017, când expira acordul bilateral cu Rusia. Însă, după negocieri finalizate luna trecută, Ucraina a acceptat prelungirea cu 25 de ani a staţionării flotei ruse în Crimeea în schimbul unei reduceri cu 30% a preţului gazului livrat de ruşi.
O problemă controversată a revenirii FSB în Crimeea este că agenţii ruşi vor avea dreptul la operaţiuni informative pe teritoriul ucrainean, deşi ei susţin că participă la acţiuni antiteroriste. Legislaţia rusă permite astfel de activităţi oriunde se află staţionat FSB, dar legile Ucrainei interzic aceste activităţi pentru unităţile străine de pe teritoriul său. Fostul şef al SBU Valentin Nalivaişcenko preciza că, potrivit legilor ucrainene, staţionarea agenţilor ruşi la Sevastopol în perioada 2000-2009 a fost ilegală. El a adăugat că FSB a dus acţiuni „neprietenoase” pe teritoriul Ucrainei, susţinând separatiştii şi grupurile anti-NATO şi antiamericane în Crimeea, care din 2005 au contestat exerciţiile militare comune cu NATO în cadrul programului Parteneriatului pentru Pace. În timpul protestelor, personalul FSB – în haine civile sau camuflat în „localnici” – se afla în rândurile agitatorilor.
Revenirea FSB în Crimeea readuce întrebarea pusă adesea de opoziţia din Ucraina: de ce fostul preşedinte Iuşcenko a aşteptat atâta vreme să se adreseze serviciilor pentru securitatea naţională a ţării? Acordul de staţionare a FSB nu a fost anulat până în ultimul an al mandatului său, iar în aprilie 2010 parlamentul a votat prelungirea cu 25 de ani a staţionării flotei ruse în Crimeea.
Revenirea FSB nu are nimic de-a face cu terorismul, ci cu apropierea politicilor de securitate ruso-ucrainene. Decizia reduce nivelul cooperării Ucrainei în Parteneriatul pentru Pace şi creşte cooperarea Ucrainei în programele militare ruse. Dar statele din zona Mării Negre privesc cum Ucraina facilitează spionajul rus de pe teritoriul său. Revenirea FSB pune capăt şi relaţiilor strânse ale Kievului cu Tbilisi, partidul lui Ianukovici fiind singura forţă politică ce a susţinut în 2008 invazia rusă în Georgia. Revenirea FSB face parte dintr-un puzzle rusesc ce va duce la o limitare permanentă a suveranităţii Ucrainei şi a abilităţii de a avea o politică externă independentă. 
